Arborii și arbuștii cu creștere rapidă sunt cei care adaugă mai mult de 50–60 cm pe an, deci îți dau umbră, un paravan sau un gard în câțiva ani. Lista reunește specii marcate cu această caracteristică, de la arbuști pentru garduri până la arbori mari de umbră.
Viteza are și un preț: lemnul crește de obicei mai moale și mai puțin durabil. Salcia albă (Salix alba), plopul alb (Populus alba) și plopul tremurător (Populus tremula) cresc foarte repede, dar au viață relativ scurtă, iar rădăcinile lor puternice pot ridica fundații și conducte. Catalpa (Catalpa bignonioides) dă o coroană mare și flori frumoase. Dintre arbuști, sângerul (Cornus sanguinea) și lemnul câinesc (Ligustrum vulgare) sunt buni pentru garduri vii care se închid repede.
Plantează la distanță potrivită: arborii cu rădăcini agresive, ca salcia și plopul, se pun la cel puțin 10–15 m de clădiri, fose și conducte. Udă regulat în primii doi ani, ca puietul să-și facă un sistem radicular bun, și fertilizează moderat, fiindcă excesul de azot produce creștere slabă, ușor de rupt de vânt.
38 specii
Alun
Corylus avellana
Alunul (Corylus avellana): arbust indigen de 4–5 m, răspândire în România, cerințe, înmulțire, tăiere, boli, utilizări și alune.
Anin negru
Alnus glutinosa
Anin negru (Alnus glutinosa): arbore higrofil de luncă, cu lemn care devine portocaliu la aer.
Arborele mamut
Sequoiadendron giganteum
Arborele mamut (Sequoiadendron giganteum): descriere, dimensiuni, răspândire, cerințe, înmulțire, boli și exemplare din parcurile din România.
Caprifoi tătăresc
Lonicera tatarica
Caprifoiul tătăresc (Lonicera tatarica) – arbust ornamental rezistent, cu flori roz sau albe și fructe roșii.
Catalpa
Catalpa bignonioides
Catalpa (Catalpa bignonioides): descriere, flori și păstăi, cerințe, înmulțire din semințe și butași, boli, toxicitate și utilizări ornamentale în România.
Catina de gard
Lycium barbarum
Cătina de gard (Lycium barbarum): descriere, cerințe, înmulțire prin drajoni și butași, boli, toxicitate și utilizări ale arbustului cu fructe goji.
Catina rosie
Tamarix ramosissima
Cătina roșie (Tamarix ramosissima): arbust rezistent la secetă și sărătură, cu raceme roz.
Ciresul salbatec
Prunus avium
Cireșul sălbatic (Prunus avium): descriere, răspândire în România, cerințe, înmulțire, boli, toxicitate și utilizări ale cireșelor și lemnului.
Corcoduș
Prunus cerasifera
Corcodușul (Prunus cerasifera) — arbore fructifer cu flori albe timpurii și fructe dulci-acrișoare.
Forsiția
Forsythia suspensa
Forsiția (Forsythia suspensa) — arbust ornamental cu flori galben-aurii ce apar primăvara devreme.
Frasinul comun
Fraxinus excelsior
Frasinul comun (Fraxinus excelsior): descriere, răspândire, cerințe, înmulțire din semințe, boli, toxicitate și utilizări ale lemnului elastic al acestui arbore.
Frasinul de camp
Fraxinus angustifolia
Frasinul de câmp (Fraxinus angustifolia): descriere, răspândire în luncile din România, cerințe, înmulțire din semințe, boli, toxicitate și utilizări.
Iederă
Hedera helix 'Interior'
Iederă (Hedera helix) — arbust agățător veșnic verde, ideal pentru grădini și apartamente.
Larice
Larix decidua
Laricele (Larix decidua): descriere, răspândire în Carpații României, cerințe, înmulțire din semințe, boli, lemn, terebentină și toxicitate.
Larice japonez
Larix kaempferi
Laricele japonez (Larix kaempferi, syn. Larix leptolepis): descriere, cerințe, înmulțire din semințe, boli, utilizări, hibrizi cu laricele european.
Lemn cainesc
Ligustrum vulgare
Lemnul câinesc (Ligustrum vulgare): arbust indigen ideal pentru gard viu.
Matura verde
Cytisus scoparius
Matura verde (Cytisus scoparius): arbust cu flori galbene aurii, rezistent la secetă.
Mesteacan
Betula pendula
Mesteacănul (Betula pendula): răspândire în România, scoarță albă, cerințe, înmulțire din semințe, boli, utilizări și îngrijire în grădină.
Mesteacan pufos
Betula pubescens
Mesteacăn pufos (Betula pubescens): arbore de mlaștini și turbării din nordul țării, subspecia carpatica.
Otetar rosu
Rhus typhina
Oțetarul roșu (Rhus typhina): descriere, cerințe, înmulțire prin drajoni și semințe, controlul drajonării, boli, toxicitate și utilizări ornamentale.
Paltin de munte
Acer pseudoplatanus
Paltinul de munte (Acer pseudoplatanus): descriere, răspândire, cerințe, înmulțire din semințe, boli, toxicitate și valoarea lemnului de calitate.
Pin strob
Pinus strobus
Pinul strob (Pinus strobus): descriere, răspândire în România, cerințe, înmulțire din semințe, boli, utilizări și toxicitate.
Pinul silvestru
Pinus sylvestris
Pinul silvestru (Pinus sylvestris): descriere, răspândire în România, cerințe, înmulțire, boli, toxicitate și utilizări ale acestui conifer rezistent.
Plopul alb
Populus alba
Plopul alb (Populus alba): arbore de luncă cu frunze argintii pe dos, răspândire în România, descriere, drajonare, înmulțire și utilizări.
Plopul tremurator
Populus tremula
Plopul tremurător (Populus tremula): frunze care tremură, răspândire în România, descriere, drajonare, înmulțire, lemn și utilizări.
Salcia alba
Salix alba
Salcia albă (Salix alba): arbore de luncă, răspândire în România, descriere, cerințe, înmulțire prin butași, scoarță cu tanin și utilizări.
Salcia capreasca
Salix caprea
Salcia căprească (Salix caprea): descriere, răspândire în România, cerințe, înmulțire, valoare meliferă și utilizări.
Salcia mirositoare
Elaeagnus angustifolia
Salcia mirositoare (Elaeagnus angustifolia): arbore argintiu rezistent la secetă, ger și sărătură, cu flori parfumate.
Întrebări frecvente
Ce arbore crește cel mai repede pentru umbră?
Dintre cei din listă, plopii, salciile și catalpa dau umbră într-un timp scurt, în 5–8 ani. Plopul și salcia au însă rădăcini invazive și lemn fragil. Pentru o curte mică, alege o specie mai potrivită ca dimensiune, nu doar cea mai rapidă.
La ce distanță de casă plantez plopii și salciile?
Salcia și plopul au rădăcini puternice, care caută apă și pot afecta fundațiile și rețelele subterane. Păstrează cel puțin 10–15 m de clădiri, conducte și fose. Pentru un spațiu mic, alege specii cu rădăcini mai puțin agresive.
Ce arbust face cel mai repede un gard viu?
Lemnul câinesc, sângerul și caprifoiul tătăresc se dezvoltă repede și se tund bine. Plantează puieți la 40–60 cm și scurtează-i după plantare, ca să se ramifice de jos. Gardul se închide, în general, în doi-trei ani.
Copacii cu creștere rapidă trăiesc mai puțin?
De regulă da, pentru că lemnul lor e mai moale și mai ușor atacat de boli. Plopul și salcia trăiesc adesea 50–100 de ani, față de stejarul care trăiește sute. De aceea sunt folosiți pentru efect rapid, iar speciile lente completează grădina pe termen lung.