Plopul tremurător (Populus tremula) este arborele ale cărui frunze se mișcă la cea mai mică adiere de vânt. Pețiolul lung și turtit lateral face ca limbul să tremure chiar și într-o zi aproape liniștită, un detaliu care te ajută să îl recunoști imediat din depărtare.
Fișa plantei
- Categorie
- Arbori și arbuști
- Tip
- arbore
- Amplasare
- exterior
- Lumină
- soare direct
- Udare
- moderat
- Dificultate
- ușoară
- Temp. minimă
- −40 °C
- Înălțime
- până la 25 m
- Înflorire
- martie, aprilie
- Înmulțire
- butași, drajoni, semințe
- Caracteristici
- creștere rapidă
- Toxicitate
- sigură
- Origine
- Spontană în România, Europa, Asia și nord-vestul Africii
Este un arbore indigen, de talie mijlocie, care în stațiuni favorabile poate atinge 30 m înălțime și 1,5 m diametru. Nu pretinde prea mult de la sol și rezistă la geruri extreme, până la aproximativ -40 °C, de aceea se întâlnește de la câmpie până în molidișurile montane.
Mai jos găsești descrierea, răspândirea, cerințele, înmulțirea (cu drajoni, butași de rădăcină și semințe), bolile frecvente și utilizările.
Descriere
Înrădăcinarea este superficială, cu rădăcini laterale numeroase, lungi și subțiri, care ajung la 20 m de tulpină. De aceea arborele drajonează puternic, adică scoate lăstari din rădăcini la mare distanță de trunchi.
Tulpina este dreaptă, cilindrică, bine elagată (curățată de ramuri jos) în masiv. Scoarța este cenușiu-verzuie-albicioasă și mult timp netedă. La bătrânețe formează un ritidom negricios, adânc brăzdat. Lemnul este alb-cenușiu, moale și elastic, mai omogen și mai fin decât cel de la plopul alb. Coroana este rotundă, rară și luminoasă, cu vârful ramurilor cu tendință ascendentă.
Lujerii sunt glabri, lucitori, brun-roșcați, cu lenticele lunguiețe. Mugurii sunt alterni, ovo-conici, de 6–7 mm, cu vârf puternic ascuțit, brun-roșcați, lucitori, alipiți de lujer, acoperiți cu 3–4 solzi. Frunzele au pețiolul lung până la 8 cm, puternic turtit lateral, motivul pentru care frunzele tremură.
Florile sunt dioice, în amenți mai mari decât la plopul alb, de 10–15 cm, des și lung păroși, cenușii. Scvamele sunt palmat-laciniate, cu cili lungi și deși. Înflorește anual, în martie–aprilie, înainte de înfrunzire. Fructele sunt capsule care se coc în mai, iar semințele sunt mici. Longevitatea este de puțin peste 100 de ani.
Răspândire și habitat
Plopul tremurător are un areal larg, în Europa și Asia, ajungând până în nord-vestul Africii. În România apare frecvent în zona montană, unde urcă în molidișuri până la 1600 m altitudine, dar coboară și la dealuri și la câmpie. Îl vezi adesea pe tăieturi, în rarișuri și la marginea pădurilor, fiind o specie pionier, care colonizează rapid terenurile deschise.
Cerințe: lumină, sol, climă
- Lumină: are nevoie de soare direct; sub umbră deasupra lui nu crește bine.
- Sol: se adaptează la soluri foarte diferite, de la sărace până la fertile, cu condiția să nu fie permanent inundate sau foarte uscate.
- Apă: udare moderată, rezistă la perioade scurte de secetă datorită rădăcinilor extinse.
- Climă: foarte rezistent la ger, până la aproximativ -40 °C, deci nu necesită protecție iarna.
Înmulțire
Plopul tremurător drajonează puternic, lăstărește slab și se înmulțește prin butași de rădăcină.
Prin drajoni
Primăvara devreme sau toamna, dezgroapă cu grijă un drajon tânăr, adică un lăstar care a crescut din rădăcina arborelui, cu o parte din rădăcina laterală. Taie legătura cu planta-mamă și plantează-l imediat la locul definitiv, apoi udă bine. Este cea mai ușoară metodă.
Prin butași de rădăcină
- Iarna sau primăvara devreme, dezgroapă o rădăcină laterală sănătoasă, groasă cât un creion.
- Taie-o în bucăți de 10–15 cm și marchează partea apropiată de trunchi.
- Pune-le orizontal sau ușor înclinat într-un substrat afânat, la 2–3 cm adâncime.
- Ține substratul umed; din muguri apar lăstari noi.
Din semințe
Semințele sunt mici și dispar repede ca putere germinativă. Se seamănă proaspete, la suprafața unui substrat umed, la lumină. Este metodă rară în grădină, utilă în regenerarea naturală.
Cultivare în grădină
Plopul tremurător este mai potrivit pentru spații largi, parcuri, margini de pădure sau garduri vii libere, decât pentru grădini mici. Drajonii pot apărea la zeci de metri de trunchi, în gazon sau în alte rânduri, așa că amplasează-l departe de zone amenajate. Taie sistematic lăstarii nedoriți.
Dacă vrei să-l folosești într-un peisaj semi-natural, plantează plopul tremurător în grupuri de câteva exemplare, la margine de pădure sau pe un teren lăsat să se împădurească singur. Fiind specie pionier, creează repede umbră ușoară, sub care pot răsări apoi fagul, carpenul sau molidul. Frunzele cad toamna după ce capătă un colorit galben-auriu și se descompun ușor, îmbogățind solul în humus.
Primii ani cer puțină atenție: udă puieții în perioadele secetoase și protejează-i de rozătoare și de cervide, care rod scoarța. După aceea, arborele se descurcă singur și nu necesită fertilizare. Dacă drajonii devin supărători, taie-i la nivelul solului de mai multe ori pe an, pentru a slăbi treptat planta.
Boli și dăunători
| Simptom | Cauză | Soluție |
|---|---|---|
| Pete portocalii sau brune pe frunze | Rugini ale plopilor | Strânge frunzele căzute, evită plantarea densă |
| Frunze roase, uneori lipite împreună | Gândaci și omizi defoliatoare | Colectare manuală, tratament biologic la atacuri mari |
| Cancere pe trunchi, ramuri uscate | Ciuperci patogene ale scoarței | Taie lemnul bolnav și dezinfectează unealta |
| Putregai al lemnului, trunchi scorburos | Ciuperci lignicole la arborii bătrâni | Verifică stabilitatea și intervine la riscul de cădere |
Toxicitate
- Oameni: considerat sigur. Scoarța conține substanțe înrudite cu salicina, așa că persoanele alergice la aspirină trebuie să fie precaute.
- Pisici: nu este toxic.
- Câini: nu este considerat toxic pentru câini.
Utilizări
- Lemn: moale, elastic și omogen, folosit în celuloză, chibrituri, ambalaje și lemn de foc.
- Ecologic: specie pionier, hrană pentru multe insecte și adăpost pentru păsări. Scorburile exemplarelor bătrâne găzduiesc ciocănitori și lilieci.
- Melifer: amenții oferă polen primăvara devreme.
- Ornamental: frunzișul tremurător și culoarea galben-aurie din toamnă sunt apreciate în peisaje naturale.
Din punct de vedere ecologic, plopul tremurător este o specie-cheie în multe păduri: frunzele lui sunt hrană pentru numeroase omizi, iar scoarța tânără este consumată iarna de iepuri și căprioare. Exemplarele bătrâne, cu lemn moale, sunt ușor scobite de ciocănitori, iar scorburile sunt apoi folosite de păsări mici și lilieci. Din acest motiv, nu e bine să cureți din păduri toți arborii bătrâni sau uscați, ci să lași câțiva în picioare.
Toamna, frunzele se colorează în galben-auriu intens, iar un pâlc de plopi tremurători într-un peisaj de munte este una dintre cele mai frumoase imagini de octombrie. Asocierea cu molidul, mesteacănul și alte specii pioniere este frecventă.
Curiozități
Frunzele plopului tremurător par să vibreze chiar în absența vântului. Expresia românească „a tremura ca frunza de plop” provine din acest aspect. Pe lângă aceasta, tendința de a forma colonii mari, născute dintr-un singur arbore prin drajoni, face ca un pâlc întreg de plopi să fie, practic, o singură plantă cu mai multe trunchiuri.
Întrebări frecvente
De ce tremură frunzele plopului tremurător?
Pețiolul frunzelor este lung, de până la 8 cm, și foarte turtit lateral, așa că limbul se mișcă la cea mai mică adiere de vânt. Mișcarea apare chiar și când aerul pare nemișcat. Este cea mai simplă trăsătură pentru identificarea speciei, chiar și de la distanță.
Cum se înmulțește plopul tremurător?
Cel mai simplu prin drajoni, adică lăstari care cresc din rădăcini la distanță de trunchi: îi dezgropi cu o parte din rădăcină și îi plantezi. Se înmulțește și prin butași de rădăcină, de 10–15 cm, și din semințe, dar acestea își pierd repede puterea germinativă.
Cât de înalt crește plopul tremurător?
În stațiuni favorabile ajunge la 30 m înălțime și 1,5 m diametru. Este un arbore de talie mijlocie, cu coroană rotundă, rară și luminoasă. Longevitatea lui este de puțin peste 100 de ani, mai mică decât a multor alte specii forestiere.
Este bun plopul tremurător pentru grădină?
Doar dacă ai spațiu mare. Drajonează puternic, iar lăstarii apar la zeci de metri de trunchi. În grădini mici devine greu de controlat. În schimb este o alegere bună pentru marginea unui teren, un pâlc natural sau o zonă lăsată să crească liber.
La ce altitudine crește plopul tremurător în România?
Apare frecvent în zona montană, unde urcă în molidișuri până la circa 1600 m altitudine, dar coboară și la dealuri și la câmpie. Rezistă la geruri de până la aproximativ -40 °C. Îl găsești des pe tăieturi de pădure și la marginea pădurilor.