Arborii și arbuștii rezistenți la ger sunt cei care suportă iarna afară temperaturi de -20 °C sau mai joase, fără protecție specială. Lista cuprinde specii cu temperatura minimă suportată de cel puțin -20 °C, deci potrivite pentru aproape toată România, inclusiv pentru zonele de deal și de munte.
Multe specii din flora noastră spontană sunt de la sine adaptate: socul negru (Sambucus nigra), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea) și frasinul comun (Fraxinus excelsior) trec fără probleme prin ierni aspre. Liliacul (Syringa vulgaris) și caprifoiul tătăresc (Lonicera tatarica) sunt la fel de rezistente, deci le poți planta în zone expuse. Pe lângă temperatura minimă, contează și rezistența la înghețurile târzii, care pot arde mugurii deja porniți.
Sfat practic: alege puieți din pepiniere locale sau din zone cu climă asemănătoare, nu importați din regiuni mai calde, pentru că proveniența influențează rezistența. În primul an, un strat de mulci la baza trunchiului și udarea înainte de îngheț ajută planta să treacă iarna fără uscare. Nu fertiliza cu azot toamna, ca lăstarii să se lemnifice la timp.
162 specii
Afinul brumariu
Vaccinium uliginosum
Afinul brumariu (Vaccinium uliginosum): cum îl deosebești de afinul negru, unde crește în România, cerințe, înmulțire, boli, utilizarea fructelor brumate.
Afinul negru
Vaccinium myrtillus
Afinul negru (Vaccinium myrtillus): descriere, răspândire în România, cerințe, înmulțire, boli, utilizări ale fructelor și frunzelor.
Afinul rosu
Vaccinium vitis-idaea
Afinul roșu (merișorul, Vaccinium vitis-idaea): descriere, cerințe de sol și lumină, înmulțire, boli, utilizări și cultivare în grădină.
Agriș
Ribes uva-crispa
Agriș (Ribes uva-crispa) – ghid complet: descriere, plantare, îngrijire, recoltare, boli și sfaturi practice pentru un arbust fructifer prolific în grădină.
Alun
Corylus avellana
Alunul (Corylus avellana): arbust indigen de 4–5 m, răspândire în România, cerințe, înmulțire, tăiere, boli, utilizări și alune.
Alun turcesc
Corylus colurna
Alunul turcesc (Corylus colurna): arbore de până la 20 m, răspândire în România, cerințe, înmulțire, boli, utilizări și plantare în grădină.
Anin negru
Alnus glutinosa
Anin negru (Alnus glutinosa): arbore higrofil de luncă, cu lemn care devine portocaliu la aer.
Anin verde
Alnus alnobetula
Anin verde (Alnus viridis, sin. Alnus alnobetula): arbust de munte din Carpați, cu rol în fixarea grohotișurilor.
Arborele mamut
Sequoiadendron giganteum
Arborele mamut (Sequoiadendron giganteum): descriere, dimensiuni, răspândire, cerințe, înmulțire, boli și exemplare din parcurile din România.
Artar tataresc
Acer tataricum
Artarul tătăresc (Acer tataricum): descriere, răspândire în România, cerințe, înmulțire din semințe, boli, toxicitate și utilizări în peisagistică.
Basicoasa
Colutea arborescens
Bășicoasa (Colutea arborescens): descriere, răspândire în România, cerințe, înmulțire din semințe și butași, boli, toxicitate și utilizări ornamentale.
Bradul alb
Abies alba
Bradul alb (Abies alba): descriere, răspândire în România, cerințe de climă și sol, înmulțire, boli, toxicitate și utilizările lemnului.
Bradul argintiu
Abies concolor
Bradul argintiu (Abies concolor): ace lungi albăstrui-argintii, origine în Munții Stâncoși, rezistență la secetă și fum, înmulțire, boli și utilizări ornamentale.
Bradul de Grecia
Abies cephalonica
Bradul de Grecia (Abies cephalonica): ace ascuțite în perie, rezistență la secetă și căldură, cerințe, înmulțire, boli și utilizări în regiunea dealurilor din România.
Bradul de Spania
Abies pinsapo
Bradul de Spania (Abies pinsapo): ace scurte dispuse în jurul lujerului, preferință pentru calcar și ierni blânde, înmulțire, boli și utilizări ornamentale.
Bradul de Vancouver
Abies grandis
Bradul de Vancouver (Abies grandis): înălțime, ace cu miros de lămâie, cerințe de sol și climă, înmulțire, boli și utilizări ale bradului uriaș în România.
Bujor de munte
Rhododendron myrtifolium
Bujorul de munte (Rhododendron myrtifolium, kotschyi): descriere, răspândire în Carpați, cerințe, înmulțire, toxicitate pentru oameni și animale, utilizări.
Calinul
Viburnum opulus
Călinul (Viburnum opulus): arbust cu flori albe și fructe roșii, cerințe, înmulțire din butași și semințe, boli, toxicitate și utilizări ale fructelor și scoarței.
Caprifoi negru
Lonicera nigra
Caprifoi negru (Lonicera nigra) – arbust montan indigen, cu flori roșiatice și fructe negre toxice, sporadic în pădurile de molid din nordul României.
Caprifoi tătăresc
Lonicera tatarica
Caprifoiul tătăresc (Lonicera tatarica) – arbust ornamental rezistent, cu flori roz sau albe și fructe roșii.
Carcel
Ephedra distachya
Cârcelul (Ephedra distachya): subarbust xerofit din stepă și pe nisipuri, ramuri verzi striate, efedrină, toxicitate, răspândire în România și cultivare.
Carpen
Carpinus betulus
Carpenul (Carpinus betulus): arbore de șleau până la 25 m, răspândire în România, scoarță, frunze, înmulțire, gard viu, boli și utilizări.
Carpinita
Carpinus orientalis
Cărpinița (Carpinus orientalis): arbust termofil din Dobrogea, Banat și Oltenia, cerințe, înmulțire din semințe, gard viu, utilizări și curiozități.
Castan purpuriu
Aesculus pavia
Ghid complet despre castanul purpuriu (Aesculus pavia): descriere, plantare, îngrijire, înmulțire și diferențe față de castanul porcesc.
Castanul comestibil
Castanea sativa
Castanul comestibil (Castanea sativa): descriere, răspândire în România, cerințe, înmulțire, boli, diferența față de castanul porcesc și utilizări ale castanelor.
Castanul porcesc
Aesculus hippocastanum
Castanul porcesc (Aesculus hippocastanum): flori în panicule, castane toxice, cerințe, înmulțire din semințe, boli, minierul castanului și utilizări.
Catalpa
Catalpa bignonioides
Catalpa (Catalpa bignonioides): descriere, flori și păstăi, cerințe, înmulțire din semințe și butași, boli, toxicitate și utilizări ornamentale în România.
Întrebări frecvente
Ce arbori rezistă la -25 °C în România?
Speciile spontane din zonele reci, ca frasinul, socul, cornul, sângerul, mesteacănul sau salcia, rezistă de obicei la -25 °C și mai jos. Rezistența depinde de proveniență și de vârsta plantei. Consultă fișa speciei și zona de rezistență înainte să cumperi.
Cum protejez un arbust tânăr de ger?
Pune la baza arbustului un strat gros de mulci (scoarță sau frunze), udă bine solul înainte de îngheț și, la nevoie, înfășoară coroana în material textil respirabil. Evită folia de plastic, pentru că reține umezeala. Protecția e necesară mai ales în primii doi-trei ani.
De ce îngheață mugurii deși specia e rezistentă la ger?
Speciile rezistente pot pierde muguri florali la înghețuri târzii de primăvară, după ce au început să vegeteze, sau la variații bruște de temperatură în timpul iernii. Plantele din locuri adăpostite sunt mai afectate. Alegerea unui loc fără curenți reci reduce riscul.
Când plantez arborii pentru a rezista primei ierni?
Cel mai bine se plantează toamna devreme, în septembrie–octombrie, sau primăvara devreme. Rădăcinile au nevoie de câteva săptămâni să se fixeze înainte de îngheț. Puieții plantați târziu se udă bine și se mulcesc ca să nu sufere de uscare.