Basicoasa (Colutea arborescens)

Colutea arborescens

Denumiri populare: bășicoasă, arbore cu păstăi umflate, bășicoasă

Bășicoasa (Colutea arborescens): descriere, răspândire în România, cerințe, înmulțire din semințe și butași, boli, toxicitate și utilizări ornamentale.

Bășicoasa (Colutea arborescens) este un arbust indigen, înalt de până la 4 m, cu flori galbene, asemănătoare cu cele de mazăre, și cu păstăi umflate, ca niște bășici, care rămân pe ramuri toată iarna. Este un element submediteranean, sporadic la noi, în Banat, Muntenia și Dobrogea.

Fișa plantei

Tip
arbust
Amplasare
exterior
Lumină
soare direct
Udare
rar
Dificultate
ușoară
Temp. minimă
−25 °C
Înălțime
până la 4 m
Înflorire
mai, august
Înmulțire
butași, semințe
Toxicitate
toxică la ingerare
Origine
Europa de Sud (element submediteranean)

Îl cauți dacă ai un teren uscat, pietros și însorit, unde alte arbuști se chinuie. Crește pe coaste stâncoase și în rarișți de pădure, rezistă la secetă și nu are pretenții la sol. În plus, înflorește timpuriu și toată vara, ceea ce îl face interesant și pentru albine.

Mai jos găsești descrierea, răspândirea, cerințele, înmulțirea, bolile, toxicitatea și utilizările.

Descriere

Este un arbust de până la 4 m, cu coroană rară. Scoarța de pe tulpină și ramuri este exfoliabilă, în fâșii înguste, longitudinale. Lujerii sunt verzi, glabri, slab muchiați. Mugurii sunt mici, alterni, gălbui, păroși, cu resturi de stipele de ambele părți.

Frunzele sunt imparipenat compuse, cu 9–13 foliole eliptice, emarginate, mucronate. Florile sunt galbene, asemănătoare cu cele de Caragana (salcâm galben), grupate câte 6–8 în ciorchini erecți. Înflorește timpuriu, din mai, și continuă toată vara, în iunie–august.

Fructele sunt păstăi veziculoase, umflate ca o bășică, lungi de 6–8 cm, verzi-pal, cu 20–30 de semințe. Rămân pe ramuri peste iarnă și produc un zgomot slab când sunt apăsate. Acest aspect este cel care dă numele plantei.

Basicoasa – aspectul plantei

Răspândire și habitat

Bășicoasa este un element submediteranean, la noi sporadic în Banat, Muntenia și Dobrogea. Vegetează pe coaste stâncoase, însorite, și în rarișți de pădure. În Europa de sud este mai frecventă, iar în unele regiuni se întâlnește subspontan pe maluri și terasamente.

Cerințe: lumină, sol, climă

Are nevoie de soare direct pentru a înflori bogat și a fructifica. Specia este rezistentă la secetă, dar suferă la geruri excesive; suportă temperaturi minime de aproximativ -25°C, iar în ierni foarte aspre lujerii tineri pot îngheța parțial, dar planta se reface primăvara.

Este nepretențioasă față de sol: crește pe soluri sărace, pietroase, calcaroase sau nisipoase, cu condiția să fie bine drenate. Nu suportă apa stagnantă. Udarea este rară; după prindere, planta se descurcă singură. Fiind o leguminoasă, fixează azotul din aer prin simbioză cu bacterii din rădăcini, deci nu are nevoie de fertilizare.

Înmulțire

Din semințe

Este metoda cea mai ușoară. Culege păstăile toamna, când sunt uscate, și scoate semințele.

  1. Tegumentul semințelor este dur: scarifică-l ușor cu șmirghel sau opărește semințele cu apă fierbinte și lasă-le în apă 12–24 de ore.
  2. Seamănă primăvara, la 1 cm adâncime, într-un amestec nisipos.
  3. Menține solul ușor umed până la răsărire, care are loc în 2–4 săptămâni.
  4. Repică puieții după un an, pe un loc definitiv însorit.

Din butași

Vara, taie butași semilemnificați lungi de 10–15 cm, cu 2–3 perechi de frunze. Tratează baza cu hormon de înrădăcinare și pune-i într-un amestec de nisip și turbă, în mediu umed. Se înrădăcinează în câteva săptămâni; soiurile cu flori portocalii sau roșiatice se înmulțesc doar vegetativ.

Cultivare în grădină

Plantează puieți toamna sau primăvara, într-un loc cald, însorit, ferit de vânturi reci. Se potrivește pe pante, pe terasamente și în grădini de stâncărie. Poate fi lăsat liber sau tuns ușor pentru a-i menține talia compactă.

Taie după înflorire ramurile uscate sau prea lungi, iar la sfârșitul iernii îndepărtează lujerii înghețați. Dacă vrei un arbust mai des, scurtează ramurile cu o treime la sfârșitul iernii. Planta se autosămânează ușor, de aceea îndepărtează păstăile dacă nu vrei puieți în jur.

Basicoasa – detaliu

Boli și dăunători

SimptomCauzăSoluție
Pulbere albă pe frunzeFăinareAerisește tufa, tratează cu sulf la nevoie
Pete roșcate pe frunzeRugini sau pete foliareStrânge frunzele căzute, tratament cu fungicid în anii umezi
Colonii de insecte pe lujerii tineriAfideJet de apă, săpun insecticid
Rădăcini putrezite, ofilireApă stagnantăÎmbunătățește drenajul, redu udarea

În general este o plantă sănătoasă, dacă are soare și drenaj bun.

Toxicitate

Planta este toxică la ingerare. Frunzele, semințele și păstăile conțin compuși care pot provoca greață, vărsături, diaree și dureri abdominale, în special la copii, care pot fi atrași de păstăile umflate. Nu consuma nicio parte din plantă. Pentru pisici și câini, ingerarea poate provoca simptome digestive; ține animalele departe de plantă și sună medicul veterinar dacă au mestecat păstăi sau frunze.

Utilizări

Se folosește ca arbust ornamental, pentru florile galbene, pentru păstăile decorative și pentru rezistența la secetă. Datorită rădăcinilor care fixează solul și azotului pe care îl aduce, se plantează pentru consolidarea taluzurilor, pe terenuri degradate și în perdele de protecție. Florile sunt vizitate de albine, iar planta este meliferă. În medicina tradițională, frunzele au fost folosite uneori ca laxativ, dar din cauza toxicității nu este recomandată automedicația.

Rolul ecologic și compatibilități

Fiind o leguminoasă, bășicoasa colaborează cu bacterii fixatoare de azot din rădăcini și îmbogățește solul în azot, ceea ce o face utilă ca plantă pionier pe terenuri sărace și degradate. Florile galbene, bogate în nectar, sunt vizitate de albine și de bondari într-o perioadă lungă, din mai până în august, iar semințele hrănesc păsări mici. Păstăile goale se desprind greu și rămân pe plantă, completând aspectul decorativ al tufei iarna.

În grădină, se asociază bine cu plante care au aceleași cerințe: lavandă, salvie, cimbru, ierburi ornamentale, scumpie și scorțișoară de câmp. Evită să o așezi lângă plante care cer multă apă, pentru că solul trebuie să rămână uscat între udări. La plantare, adaugă nisip sau pietriș mărunt în sol dacă este argilos, iar în primul an udă numai atunci când pământul se usucă în adâncime.

Tulpinile tinere sunt flexibile și se pot lega de un tutore pentru a forma un arbust mai înalt, ca de gard viu liber. Pentru a stimula ramificarea, scurtează vârfurile după primul an. Fructele se pot lăsa pe plantă iarna pentru păsări, dar nu le colecta pentru decor în casele unde sunt copii mici sau animale.

Curiozități

Păstăile sunt închise ermetic și pline cu aer; când le strivești între degete, pocnesc cu zgomot, ceea ce a atras de mult interesul copiilor. Denumirea genului, Colutea, vine din vechiul nume grecesc al plantei. Specia este folosită uneori ca plantă pionier, pentru că se instalează pe terenuri unde alte specii nu pot crește.

Întrebări frecvente

De ce se numește bășicoasă?

Numele vine de la fructe: păstăi veziculoase, umflate ca niște bășici, lungi de 6–8 cm și verzi-pal, cu 20–30 de semințe. Păstăile sunt pline cu aer și pocnesc când sunt strivite. Rămân pe ramuri și în timpul iernii, motiv pentru care planta este ușor de recunoscut și în sezonul rece.

Este bășicoasa otrăvitoare?

Da, este toxică la ingerare. Frunzele, semințele și păstăile pot provoca greață, vărsături, diaree și dureri abdominale. Copiii sunt atrași de păstăile umflate, deci supraveghează-i dacă planta crește în grădină. Pentru câini și pisici, simptomele sunt asemănătoare. Dacă ai suspiciuni de intoxicație, sună imediat medicul sau veterinarul.

Cum înmulțesc bășicoasa din semințe?

Culege păstăile toamna, scoate semințele și scarifică-le ușor, sau opărește-le cu apă fierbinte și lasă-le 12–24 de ore în apă, pentru că tegumentul este dur. Seamănă-le primăvara la 1 cm adâncime, într-un amestec nisipos. Răsărirea are loc în 2–4 săptămâni, iar puieții se repică după un an.

Cât de rezistentă este bășicoasa la ger și la secetă?

Rezistă foarte bine la secetă, fiind adaptată coastelor stâncoase și însorite. La ger este mai sensibilă: suportă aproximativ -25°C, iar în ierni foarte aspre lujerii tineri pot îngheța. Planta se reface, de obicei, din lăstari. Plantează-o într-un loc însorit și ferit de curenții reci, cu sol bine drenat.

Unde se potrivește bășicoasa în grădină?

Se potrivește pe pante însorite, terasamente, în grădini de stâncărie și în margini de grup de arbuști, acolo unde solul este sărac și uscat. Fixează solul cu rădăcinile și îl îmbogățește în azot. Evită-o aproape de locuri de joacă pentru copii, din cauza păstăilor atrăgătoare, dar toxice.