Pe scurt despre pătrunjel
Pătrunjelul (Petroselinum crispum) este una dintre cele mai folosite plante aromatice din bucătăria românească, nelipsit din ciorbe, tocănițe, salate și sosuri. Originar din zona mediteraneeană, pătrunjelul este o plantă bienală, cultivată însă de obicei ca anuală pentru frunze sau rădăcină. Există două forme principale: pătrunjelul de frunze (creț sau cu frunză plată, „italian”) și pătrunjelul de rădăcină, ale cărui rădăcini albe, aromate, se folosesc la fierturi. Pentru cine se întreabă cum se cultivă pătrunjelul, vestea bună este că plantă este rustică și rezistentă, dar are nevoie de răbdare, fiindcă semințele germinează lent.
Fișa plantei
- Categorie
- Plante aromatice
- Tip
- plantă erbacee
- Amplasare
- ambele
- Lumină
- semiumbră
- Udare
- moderat
- Dificultate
- ușoară
- Temp. minimă
- −10 °C
- Înălțime
- până la 40 cm
- Înflorire
- iunie, iulie
- Înmulțire
- semințe
- Toxicitate
- sigură
- Origine
- Mediterana

Descriere
Pătrunjelul face parte din familia Apiaceae (umbeliferele), aceeași cu morcovul, țelina, mărarul și păstârnacul. În primul an formează o rozetă bogată de frunze verzi, lucioase, dispuse pe pețioli lungi. La forma cu frunză plată, frunzulițele sunt triunghiulare și ușor crestate, cu o aromă intensă, în timp ce la pătrunjelul creț acestea sunt dens ondulate și decorative, dar cu un parfum ceva mai discret.
Diferența esențială este între cele două tipuri. La pătrunjelul de frunze, partea valoroasă este frunzișul abundent, rădăcina rămânând subțire și fibroasă. La pătrunjelul de rădăcină, planta dezvoltă o rădăcină pivotantă, cărnoasă, albă-gălbuie, asemănătoare păstârnacului, lungă de 15-20 cm, care se folosește la supe și ciorbe; frunzele lui sunt comestibile, dar mai puține. În al doilea an, dacă planta este lăsată în pământ, emite o tulpină florală înaltă, ramificată, cu umbele de flori mici gălbui-verzui, după care formează semințe și moare.
Cum se seamănă pătrunjelul
Pătrunjelul se seamănă cel mai bine direct în grădină, deoarece, având o rădăcină pivotantă, nu suportă bine transplantarea (mai ales forma de rădăcină). Perioada optimă este primăvara devreme, din martie până în mai, imediat ce solul se poate lucra. Pentru frunze, semănatul poate continua eșalonat, la 3-4 săptămâni, până la jumătatea verii, pentru a avea verdeață proaspătă constant.
Cel mai important lucru de știut este că semințele de pătrunjel germinează foarte lent: răsărirea durează între 2 și 4 săptămâni, uneori chiar mai mult. Această încetineală se datorează uleiurilor esențiale din coaja semințelor, care inhibă germinația. Pentru a grăbi procesul, înmoaie semințele în apă călduță timp de 24 de ore înainte de semănat. Trasează rânduri la 20-25 cm distanță și seamănă semințele la o adâncime de 1-1,5 cm. După răsărire, rărește plantele la 5-8 cm una de alta pentru frunze și la 8-10 cm pentru rădăcină, ca acestea să se dezvolte corespunzător. Menține solul constant umed pe toată perioada de germinare; uscarea suprafeței întârzie suplimentar răsărirea.
Îngrijire
Odată răsărit, pătrunjelul este destul de ușor de îngrijit. Cel mai important este să asiguri o umiditate constantă a solului, fără băltiri. Udă regulat, mai ales pe vreme caldă și uscată, deoarece în lipsa apei frunzele se îngălbenesc, devin amare și planta tinde să înflorească prematur. Un strat subțire de mulci organic în jurul plantelor ajută la păstrarea umezelii și ține buruienile la distanță.
Plivește regulat, fiindcă în primele săptămâni, până răsare, buruienile cu creștere rapidă pot înăbuși plăntuțele firave de pătrunjel. Afânarea ușoară a solului între rânduri îmbunătățește aerisirea rădăcinilor. Pătrunjelul preferă un sol bogat; o fertilizare moderată cu compost matur primăvara sau un îngrășământ echilibrat susține o creștere viguroasă a frunzișului. Evită însă excesul de azot la pătrunjelul de rădăcină, care ar favoriza frunzele în detrimentul rădăcinii. Planta tolerează semiumbra, ceea ce o face potrivită și pentru locurile mai puțin însorite din grădină sau pentru ghivecele de pe balcon.
Recoltare și păstrare
Frunzele de pătrunjel se pot recolta din vara primului an, atunci când planta are cel puțin 6-8 frunze bine dezvoltate. Taie tulpinile de la exterior, de la bază, lăsând centrul rozetei să crească în continuare; astfel recoltezi eșalonat, pe tot parcursul sezonului. Recoltarea regulată stimulează apariția de frunze noi. Pătrunjelul de rădăcină se recoltează toamna, în septembrie-octombrie, înainte de înghețurile puternice, scoțând cu grijă rădăcinile întregi din pământ.
Pentru păstrare, frunzele proaspete rezistă câteva zile la frigider, în pungă sau în pahar cu apă. Pentru perioade lungi, pătrunjelul se poate congela (tocat, în pungi sau cuburi de gheață cu apă ori ulei) sau usca într-un loc aerisit și umbros; uscarea reduce însă din aromă. Rădăcinile se păstrează peste iarnă în nisip umed, în pivniță, ori se pot lăsa în pământ sub un strat de mulci în zonele cu ierni blânde.
Utilizări
Pătrunjelul este o adevărată vedetă a bucătăriei. Frunzele proaspete, tocate, se adaugă la final în ciorbe, supe, tocănițe, sosuri, salate, mâncăruri de cartofi și preparate din carne sau pește, aducând prospețime și aromă. Forma cu frunză plată este preferată în gătit pentru aroma mai intensă, în timp ce pătrunjelul creț este folosit adesea decorativ. Rădăcina parfumată se pune în supe, ciorbe și fondul de legume, alături de morcov și țelină.
Dincolo de gust, pătrunjelul este bogat în vitamina C, vitamina K, vitamina A și fier, fiind un bun aport nutritiv. În medicina populară, ceaiul din frunze sau rădăcină a fost folosit pentru efectul său diuretic ușor. Frunzele de pătrunjel mestecate ajută și la împrospătarea respirației, neutralizând mirosurile puternice, precum cel de usturoi.

Boli și dăunători
- Mana și pătarea frunzelor – boli fungice favorizate de umiditatea excesivă și aerisirea slabă; se previn prin distanțarea plantelor și evitarea udării pe frunze seara.
- Făinarea – depunere albă pe frunze, apare pe vreme caldă și umedă.
- Musca morcovului – larvele atacă rădăcinile pătrunjelului de rădăcină; plasele anti-insecte și rotația culturilor ajută la prevenire.
- Afidele (păduchii de plante) – sug seva din frunzele tinere; se combat cu soluție de săpun sau jet de apă.
- Putregaiul rădăcinii – cauzat de solul prea umed și prost drenat, mai ales la forma de rădăcină.
Curiozități
Numele latin Petroselinum provine din grecescul petros (piatră) și selinon (țelină), însemnând „țelina de stâncă”, deoarece planta sălbatică creștea pe terenuri pietroase. La grecii și romanii antici, pătrunjelul avea o încărcătură simbolică deosebită: era asociat morții și se folosea la împodobirea mormintelor, dar și la încununarea câștigătorilor unor competiții. Abia mai târziu a devenit planta de bucătărie pe care o cunoaștem azi.
O altă curiozitate ține de germinația notoriu de lentă: în folclorul european se spunea că semințele de pătrunjel „merg de șapte ori la diavol și înapoi” înainte să răsară. Pătrunjelul este și o plantă-gazdă importantă pentru omizile fluturelui-pajului (Papilio machaon), așa că lăsarea câtorva plante înflorite în grădină sprijină polenizatorii.
Întrebări frecvente
De ce nu răsare pătrunjelul sau răsare foarte greu?
Germinarea lentă este normală la pătrunjel, durând 2-4 săptămâni din cauza uleiurilor din coaja seminței care inhibă răsărirea. Pentru a grăbi procesul, înmoaie semințele în apă călduță 24 de ore înainte de semănat și menține solul constant umed până la răsărire. Uscarea suprafeței solului întârzie și mai mult germinația.
Pătrunjelul are nevoie de soare sau crește și la umbră?
Pătrunjelul preferă soarele plin, dar tolerează bine semiumbra, fiind una dintre puținele plante aromatice care cresc satisfăcător și cu 4-6 ore de soare pe zi. Acest lucru îl face potrivit pentru locurile mai umbrite din grădină și pentru cultura în ghivece pe balcoanele orientate spre est sau vest.
Cum recoltez pătrunjelul ca să crească la loc?
Taie frunzele de la exteriorul rozetei, de la bază, lăsând centrul plantei intact, de unde vor apărea frunze noi. Recoltarea regulată, în loc să taie tot frunzișul deodată, stimulează creșterea continuă pe tot sezonul. Nu recolta mai mult de o treime din plantă o dată, pentru a-i lăsa resurse de refacere.
De ce înflorește pătrunjelul și se face amar?
Pătrunjelul este o plantă bienală, deci în mod normal înflorește abia în al doilea an, când frunzele devin aspre și amare, iar planta își epuizează rezervele pentru semințe. Înflorirea prematură, încă din primul an, poate fi declanșată de secetă, căldură excesivă sau de un șoc de creștere. Pentru frunze fragede, udă constant și seamănă plante noi în fiecare an.