Păianjenul roșu: cum îl recunoști și cum scapi de el

Ce este păianjenul roșu

Păianjenul roșu comun, numit și păianjen cu două pete, este un acarian din familia Tetranychidae. Face parte din clasa arahnidelor, ca păianjenii și căpușele, deci are opt picioare și nu are antene. Adulții măsoară în jur de 0,5 mm, așa că ai nevoie de o lupă cu mărire de 10x ca să-i vezi limpede. Fără lupă îi observi ca pe niște puncte mișcătoare.

Numele „roșu” induce în eroare. Vara, acarienii sunt de obicei galben-verzui, cu două pete închise pe laterale. Roșii sau portocalii devin toamna, când femelele se pregătesc să ierneze. Trăiesc în colonii, pe dosul frunzelor, și înțeapă celulele ca să le sugă conținutul.

Atacă un număr foarte mare de plante. Pe lângă cele de apartament, ca Monstera, ficușii (Ficus lyrata, Ficus benjamina, Ficus elastica), hibiscusul, lămâiul de ghiveci sau orhideea Phalaenopsis, îl găsești vara pe trandafiri, mușcate, castraveți, roșii, vinete, fasole și viță-de-vie. Gama de plante-gazdă este atât de largă, încât puține plante sunt complet ferite, notează Royal Horticultural Society.

Cum recunoști atacul

Simptomele apar treptat. La început, frunza are pe fața de sus o punctuație fină, deschisă la culoare, ca și cum ar fi fost împunsă cu un ac. Mai târziu, punctele se unesc, frunza devine bronzată, galbenă sau argintie, se usucă și cade. La infestările mari apare pânza fină de mătase, mai ales între frunze și la vârfurile lăstarilor.

• Fața de sus a frunzei: puncte mici, palide, uniform răspândite, mai dese pe lângă nervura principală.
• Dosul frunzei: acarieni foarte mici, pieliță albă năpârlită (exuvii) și ouă sferice, translucide.
• Plantă întreagă: frunze care își pierd culoarea, se răsucesc, se usucă și cad; pânză fină la infestările avansate.

Pânza este semnul care îi deosebește de afide și de trips, care pot trăi tot pe dosul frunzelor, dar nu țes mătase, precizează specialiștii de la University of California (UC IPM). Dacă vezi pânză, aproape sigur ai de-a face cu acarieni.

Testul cu hârtia albă

Metoda este descrisă și de Missouri Botanical Garden. Ține o coală albă sub o frunză suspectă și lovește frunza ușor cu degetul. Dacă pe hârtie cad punctișoare care se mișcă, ai păianjen roșu. Dacă vrei să fii sigur, privește punctele cu o lupă: au opt picioare. Testul merge bine și în aer liber, pe plantele din grădină. Verifică întâi frunzele mijlocii și pe cele din partea de jos, apoi planta vecină, pentru că acarienii se mută de la o plantă la alta.

De ce apare: condițiile care îl favorizează

Păianjenul roșu se înmulțește repede la căldură și în aer uscat. Dacă temperatura și hrana sunt favorabile, o generație se încheie în mai puțin de o săptămână (UC IPM), deci o colonie mică poate deveni o problemă în câteva săptămâni. În apartament, riscul crește iarna, când caloriferul usucă aerul, și în orice cameră caldă și uscată (orientativ, sub 40–50 % umiditate). Plantele puse lângă calorifer sau pe pervazul de deasupra lui sunt primele atacate.

În grădină, daunele serioase apar de obicei din mijlocul lui iulie până în septembrie (Missouri Botanical Garden) și se agravează în perioadele secetoase și prăfoase. Plantele care suferă de lipsă de apă sunt mai expuse și suportă mai greu atacul. RHS menționează martie–octombrie ca perioadă de activitate în sere și în casă, iar vara afară, mai ales pe vreme caldă și uscată.

Un alt factor este distrugerea dușmanilor naturali. Insecticidele cu spectru larg omoară prădătorii acarienilor, iar acarienii rămân. După un astfel de tratament, populația de păianjen roșu crește uneori de la o zi la alta.

Tratament pas cu pas

Plante de apartament

1. Izolează planta. Mută-o într-o cameră separată, departe de celelalte plante, și verifică plantele vecine pe dosul frunzelor.
2. Fă-i un duș. Pune planta în cadă sau duș și spală bine frunzele cu un jet de apă călduță, mai ales dosul lor. Apa îndepărtează o parte din acarieni, pânza și ouăle. Lasă pământul acoperit cu o pungă, ca să nu se îmbibe.
3. Șterge frunzele. La plantele cu frunze mari (monstera, ficus) șterge fiecare frunză, pe ambele fețe, cu o lavetă umedă.
4. Taie părțile foarte afectate. Frunzele aproape uscate sau acoperite de pânză se taie și se aruncă la gunoi, nu la compost.
5. Aplică săpun insecticid sau ulei horticol. Săpunul potasic și uleiurile (minerale sau vegetale, cum este cel de rapiță) omoară acarienii prin contact, deci trebuie să ajungă pe fiecare, mai ales pe dosul frunzelor. Fă mai întâi un test pe o singură frunză și așteaptă câteva zile. Nu aplica pe plante uscate de sete sau în soare puternic.
6. Repetă. Săpunul și uleiul acționează prin contact, iar ouăle eclozează în 5–7 zile (Missouri Botanical Garden). Repetă aplicarea la 5–7 zile, de cel puțin 3–4 ori, până când pe dosul frunzelor nu mai găsești acarieni vii.
7. Ridică umiditatea. Un vas cu apă pe calorifer sau un umidificator încetinesc înmulțirea, însă dăunătorul rămâne.

Plante în grădină și pe balcon

Pe trandafiri, mușcate, legume și pomi fructiferi începe cu jetul puternic de apă pe dosul frunzelor, repetat zilnic sau la două zile, dimineața, ca frunzele să se usuce până seara. UC IPM arată că pulverizările forțate cu apă reduc suficient numărul de acarieni la plantele mici de grădină. Mulcirea și udarea regulată țin sub control praful și stresul hidric. Dacă atacul continuă, treci la săpun potasic sau ulei horticol, aplicate dimineața sau seara, nu la temperaturi de peste 32 °C.

Acaricide

Dacă infestarea e puternică sau planta e valoroasă, poți folosi un acaricid, adică un produs omologat special pentru acarieni. În România sunt permise doar produsele omologate, cu număr de omologare, și numai în condițiile de pe etichetă: cultura, doza, numărul de tratamente, intervalul de pauză. Înainte de cumpărare verifică în registrul produselor de protecție a plantelor omologate (ANF) dacă produsul e permis pentru planta ta și dacă se poate folosi în locuință sau doar în sere și în grădină. Alternează substanțele cu mod de acțiune diferit, pentru că păianjenul roșu face rezistență repede.

Combaterea biologică cu Phytoseiulus persimilis

Phytoseiulus persimilis este un acarian prădător, folosit cel mai des împotriva păianjenului roșu. RHS îl numește cel mai folosit agent biologic pentru această specie. Are corpul portocaliu-roșcat, în formă de pară, este mai activ decât prada lui și mănâncă toate stadiile păianjenului roșu, de la ou la adult. Se vinde prin magazine specializate în control biologic, de obicei în flacoane cu nimfe și adulți care se eliberează direct pe plantele infestate.

• Folosește-l în sezonul cald, când acarienii dăunători sunt activi. RHS îl indică și pentru plantele din exterior, vara.
• Eliberează-l în locuri adăpostite pe plantele atacate. Dacă acarienii dăunători dispar, prădătorii mor de foame sau pleacă, deci nu îi comanda „de rezervă”.
• Nu pulveriza insecticide sau acaricide de contact în zilele dinainte sau de după eliberare, pentru că omoară și prădătorii.
• Dacă infestarea e mare, reduci mai întâi numărul acarienilor cu săpun sau duș și apoi eliberezi prădătorii. UC IPM recomandă un prădător la zece acarieni dăunători.
• Amblyseius californicus este mai potrivit ca preventiv, pentru că supraviețuiește când numărul păianjenilor e mic, dar se descurcă mai slab la infestări mari.

Phytoseiulus nu controlează păianjenul roșu al pomilor fructiferi (măr, prun), dar poate reuși împotriva păianjenului roșu comun pe plantele din exterior vara.

De ce insecticidele eșuează adesea

Păianjenul roșu nu este o insectă, deci multe insecticide obișnuite nu îl afectează. Piretroizii, unele organofosforice și carbamații omoară prădătorii naturali, în timp ce acarienii rămân. La unele dintre aceste substanțe, cercetările UC IPM au arătat chiar că acarienii se înmulțesc mai repede, parțial pentru că crește nivelul de azot din frunze. Efectul e cel mai puternic pe vreme caldă, când populația poate exploda în câteva zile. Acarienii dezvoltă rezistență repede dacă se repetă aceeași substanță. Din aceste motive, un produs de pe raftul „insecticide” nu înlocuiește un acaricid, săpunul sau prădătorii.

Prevenție

• Verifică dosul frunzelor o dată pe săptămână, mai ales iarna și la plantele de lângă calorifer. Un atac prins devreme se rezolvă cu un duș.
• Menține umiditatea aerului în jur de 50–60 % la plantele tropicale (valoare orientativă). Pulverizarea cu apă ajută puțin, dar RHS arată că nu oprește singură acarienii.
• Ferește plantele de caloriferul fierbinte și de aerul uscat.
• Pune plantele noi în carantină 2–3 săptămâni înainte să le aduci lângă cele vechi.
• Udă regulat plantele din grădină și spală periodic frunzele de praf în sezonul cald.
• Evită insecticidele cu spectru larg când nu ai nevoie de ele, ca să păstrezi prădătorii naturali.
• La sfârșitul sezonului, curăță resturile de plante, tutorii vechi și legăturile din seră sau solar, ca să reduci numărul femelelor care iernează acolo. Buruienile din jur pot găzdui acarieni.

Specific pe plante

Monstera și ficus

Frunzele mari și lucioase ale monsterei și ale ficușilor arată imediat punctuația. Șterge-le lunar pe ambele fețe: așa îndepărtezi și praful, și acarienii, și vezi din timp un început de atac. Ficus lyrata pierde frunze la orice stres, așa că atacul trebuie tratat repede.

Trandafir

Pe trandafiri frunzele devin gălbui și bronzate, iar vara în lunile secetoase poate apărea pânza pe lăstari. Jetul de apă pe dosul frunzelor, la două zile, și udarea la rădăcină, nu pe frunze seara, țin de obicei atacul sub control. Evită insecticidele inutile pe trandafiri, pentru că scad numărul prădătorilor.

Mușcate și plante de balcon

La mușcate, hibiscus și alte plante de balcon atacul se vede întâi pe frunzele de la bază. Verifică plantele când le scoți primăvara afară și când le readuci toamna în casă, pentru că atunci pot trece acarienii în apartament.

Surse

• Royal Horticultural Society, Glasshouse red spider mite
• University of California, Statewide IPM Program, Spider mites, Pest Notes 7405
• Missouri Botanical Garden, Spider mites

Întrebări frecvente

Păianjenul roșu e periculos pentru oameni sau animale?

Nu. Nu mușcă și nu transmite boli oamenilor sau animalelor de companie. Face daune doar plantelor, prin sugerea conținutului celulelor din frunze.

Cât timp durează până scap de păianjenul roșu?

La o plantă de apartament, cu duș și tratamente repetate la 5–7 zile, trec de obicei 3–4 săptămâni până nu mai găsești acarieni vii. Ouăle eclozează în 5–7 zile, de aceea tratamentul trebuie repetat.

Ajută pulverizarea frunzelor cu apă împotriva păianjenului roșu?

Ajută parțial. Umiditatea mare încetinește înmulțirea și un jet puternic spală o parte din acarieni, dar RHS arată că pulverizarea singură nu controlează dăunătorul. Folosește-o împreună cu săpun sau ulei și verifică periodic dosul frunzelor.

Pot folosi aceleași produse ca la afide?

Săpunul potasic și uleiurile horticole acționează asupra ambelor. Insecticidele obișnuite (piretroizi, organofosforice) sunt slabe împotriva acarienilor și pot duce la creșterea populației lor. Pentru atacuri puternice ai nevoie de un acaricid omologat în România, folosit după etichetă.

Pot muta planta infestată afară vara?

Mutarea afară duce acarienii cu planta. Afară sunt de obicei mai puțini dacă plouă și există prădători naturali, dar pe vreme caldă și uscată se înmulțesc și acolo. Tratează planta întâi și abia apoi scoate-o.

Plante menționate

MonsteraMonstera deliciosaFicus lyrataFicus lyrataFicus benjaminaFicus benjaminaFicus elasticaFicus elasticaHibiscus chinezescHibiscus rosa-sinensisLămâi de ghiveciCitrus limonOrhideea PhalaenopsisPhalaenopsis amabilisTrandafirRosa hybridaMușcatePelargonium hortorum