Olea europaea, măslinul, este arborele-simbol al Mediteranei, cu frunze argintii, trunchi noduros și fructe care dau măslinele și uleiul de măsline. Poate trăi sute de ani și rezistă la secetă, căldură și soluri sărace, ceea ce îl face o plantă mai ușor de îngrijit decât pare.
Fișa plantei
- Categorie
- Plante exotice
- Tip
- arbore
- Amplasare
- ambele
- Lumină
- soare direct
- Udare
- rar
- Dificultate
- medie
- Temp. minimă
- −8 °C
- Înălțime
- până la 6 m
- Înflorire
- mai, iunie
- Înmulțire
- butași
- Toxicitate
- sigură
- Origine
- Bazinul Mediteranei
În România, măslinul se cultivă mai ales în ghiveci, cu iernare într-un loc luminos și răcoros. Unele soiuri rezistente la frig, cum este ‘Arbequina’ sau ‘Frantoio’, pot supraviețui afară în zonele cele mai calde și adăpostite, suportând ocazional până la aproximativ -8 °C, dar roadele nu sunt garantate.
Citește mai departe despre alegerea locului, udare, hrănire, iernare, tăiere și înmulțirea prin butași.
Descriere
Măslinul este un arbore veșnic verde, cu coroană rotunjită, care în natură ajunge la 6–10 metri, iar în ghiveci rămâne de obicei la 1,5–3 metri, mai ales dacă îl tai. Frunzele sunt lanceolate, coriace, verde-cenușiu deasupra și argintii dedesubt, o adaptare care reduce pierderea de apă. Trunchiul se răsucește și se crăpă cu vârsta, ceea ce îi dă un aspect pitoresc.
Florile, mici, albe-crem, apar în mai-iunie, în ciorchini la subsuoara frunzelor, și sunt polenizate de vânt. Fructele, drupe verzi care se înnegresc la maturitate, se coc toamna târziu. Multe soiuri sunt parțial autofertile, dar rodesc mai bine cu un al doilea măslin în apropiere. În ghiveci, rodirea apare după câțiva ani și depinde de lumină și iernarea rece.
Lumină și temperatură
Măslinul cere soare direct și căldură. Alege un loc cu cel puțin 6–8 ore de soare pe zi, ferit de vânt puternic. La umbră crește slab, are frunze rare și aproape nu înflorește. Vara îl poți ține afară pe terasă sau în grădină, în ghiveci.
Rezistența la frig variază după soi, vârstă și umezeală: exemplarele adulte suportă scurt în jur de -8 °C, dacă solul este uscat. Frigul prelungit sau vântul rece distrug frunzele și lăstarii. Pentru siguranță, în majoritatea țării iernează-l în ghiveci într-un loc luminos, cu 2–10 °C, de exemplu o verandă, un garaj cu fereastră sau o seră rece. O iarnă răcoroasă este chiar utilă, pentru că stimulează înflorirea primăvara. În apartament cald, măslinul se dezvoltă slab și devine ținta dăunătorilor.
La achiziție, alege o plantă cu trunchi gros, frunze ferme, argintii pe dos, și fără frunze căzute în ghiveci. Măslinii maturi, vechi de câteva decenii, sunt vânduți uneori la prețuri mari, dar plantele mai tinere se adaptează mai ușor la climatul nostru și la ghiveci.
Udare
Udarea este rară. Măslinul este adaptat la secetă, iar excesul de apă este cea mai frecventă cauză a pierderii plantelor. Vara, în ghiveci, udă abundent, apoi așteaptă ca substratul să se usuce pe cel puțin 4–5 cm. De obicei înseamnă o udare pe săptămână, mai des pe caniculă.
Iarna, în repaus, udă foarte puțin, o dată la 3–4 săptămâni, doar cât să nu se usuce complet bulgărele de rădăcini. Un măslin plantat în grădină, după primii doi ani, se descurcă aproape fără udare, cu excepția verilor foarte secetoase. Frunzele ușor ofilite vara arată nevoia de apă; cele galbene și căzute, de obicei, un exces.
Sol și fertilizare
Preferă un sol foarte bine drenat, pietros sau nisipos, ușor alcalin. Un amestec bun pentru ghiveci conține pământ de flori, nisip grosier sau pietriș și puțină argilă expandată. Măslinul se descurcă pe soluri calcaroase și sărace, dar nu suportă solul greu, băltit. În grădină, plantează-l pe o pantă sau într-un loc ridicat.
Fertilizează moderat. De la începutul primăverii până la mijlocul verii, o dată la 3–4 săptămâni, folosește un îngrășământ echilibrat sau unul special pentru măslini. Un exces de azot dă frunze multe și fructe puține. Repotează la 2–3 ani, primăvara, într-un ghiveci mai mare, cu pământ proaspăt; plantele mari pot fi doar reîmprospătate la suprafață.
Înmulțire
Măslinul se înmulțește cel mai ușor prin butași semilemnoși, care păstrează însușirile soiului. Semințele germinează greu și dau plante care nu seamănă cu soiul-mamă.
Butași
- Vara, între iunie și august, taie lăstari semilemnoși de 10–15 cm, cu 2–4 perechi de frunze, dintr-un măslin sănătos.
- Îndepărtează frunzele din jumătatea de jos și rănește ușor baza, apoi înmoaie-o în hormon de înrădăcinare.
- Plantează într-un amestec de perlit și turbă sau nisip, într-un ghiveci cu drenaj foarte bun.
- Acoperă cu o folie transparentă sau o sticlă tăiată, aerisită des, și ține la 22–25 °C, la lumină puternică, fără soare direct.
- Rădăcinile apar în 6–12 săptămâni; măslinul înrădăcinează lent. Repotează individual când vezi lăstari noi.
Păstrează mai mulți butași, pentru că rata de prindere este variabilă. În pepiniere, măslinii se altoiesc, dar pentru amatori butășirea este mai accesibilă.
În ghiveci, măslinul poate fi condus ca „bonsai mediteranean”, cu un trunchi răsucit și o coroană rotunjită. Un schimb de pământ superficial în fiecare primăvară ajută planta să se hrănească fără stres. Dacă primăvara apar lăstari de la baza trunchiului, îi poți elimina, ca planta să-și păstreze forma de arbore.
Tăiere
Taie primăvara devreme, după riscul de ger puternic. Scopul este o coroană aerisită, cu lumină la interior, de aceea elimină ramurile uscate, încrucișate și cele care cresc spre centru. În ghiveci, scurtează anual lăstarii cu o treime, ca să păstrezi forma. Poți modela măslinul ca arbore cu trunchi, ca tufă sau chiar ca bonsai. Nu tăia prea sever, pentru că florile apar pe lemnul din anul precedent.
În toamnă, unde planta fructifică, culege măslinele când sunt verzi sau negre, în funcție de preferință. Pentru consum, acestea trebuie lăsate în saramură sau în apă cu sare câteva săptămâni, ca să dispară amărăciunea; fructele crude nu se pot mânca direct.
Boli și dăunători
| Simptom | Cauză | Soluție |
|---|---|---|
| Frunze galbene care cad | Exces de apă sau drenaj slab | Reduci udarea, verifici găurile de scurgere, repotezi în substrat drenant |
| Pete circulare, brune, cu inel galben (ochi de păun) | Ciuperca Spilocaea oleagina, în vreme umedă | Îndepărtezi frunzele atinse, aerisești coroana, aplici fungicid cu cupru |
| Frunze și ramuri lipicioase, cu depuneri negre | Cohilii | Tratezi cu ulei horticol, ștergi mecanic, speli frunzele |
| Mici bumbăci albi pe lăstari | Păduchi lânoși sau psilide | Săpun insecticid sau ulei horticol, repetat după 10 zile |
| Vârfuri uscate, frunze brune după iarnă | Ger sau vânt rece | Aștepți refacerea, tai ramurile moarte primăvara, protejezi iarna următoare |
| Fructe viermănoase, cu galerii | Musca măslinelor | Capcane cu feromoni, recoltare timpurie, eliminarea fructelor atacate |
Dacă ai un loc însorit, bine drenat, în zona de câmpie din sud sau vest, poți încerca un soi rezistent la frig, plantat într-un loc adăpostit, la sud de un zid. Primii doi-trei ani protejează trunchiul cu agrotextil și un strat gros de mulci. Păstrează o plantă de rezervă în ghiveci, în caz că o iarnă neobișnuit de grea afectează exemplarul din grădină.
Toxicitate
Măslinul este considerat sigur pentru oameni și animale, în cantități normale.
- Oameni: nu este toxic. Măslinele proaspete sunt foarte amare și nu se consumă crude; trebuie prelucrate.
- Pisici: nu este toxic; frunzele mestecate pot da o ușoară indigestie.
- Câini: nu este toxic, dar sâmburii pot provoca blocaj intestinal dacă sunt înghițiți în număr mare.
Utilizări
Măslinul este cultivat pentru fructe, din care se obțin măsline de masă și ulei de măsline. În climatul nostru, producția de ghiveci este modestă, dar poți obține câteva zeci de fructe. Frunzele se folosesc în ceaiuri tradiționale, dar nu înlocuiesc tratamentul medical. Ca plantă ornamentală, măslinul dă un aspect mediteranean terasei, grădinii de pietriș și ghivecelor mari, alături de lavandă, rozmarin și salvie. Lemnul este apreciat în sculptură și ebenisterie.
Întrebări frecvente
Rezistă măslinul iarna în România?
Exemplarele adulte ale unor soiuri rezistente suportă pentru scurt timp aproximativ -8 °C, cu sol uscat și loc adăpostit. În majoritatea țării este mai sigur în ghiveci, iernat luminos și răcoros, la 2–10 °C. Frigul prelungit și umezeala sunt periculoase, deci protejează planta de ploi și vânt.
Când rodește măslinul în ghiveci?
De obicei după câțiva ani, când planta este matură, are suficient soare și a petrecut o iarnă rece. Florile apar în mai-iunie și fructele se coc toamna târziu. Un al doilea măslin în apropiere crește recolta, pentru că multe soiuri sunt doar parțial autofertile. Producția în ghiveci este modestă.
Cât de des trebuie udat măslinul?
Rar. Vara, în ghiveci, aproximativ o dată pe săptămână, după ce substratul s-a uscat pe 4–5 cm adâncime. Iarna, o dată la 3–4 săptămâni. În grădină, după primii doi ani, are nevoie de apă doar în secetă prelungită. Excesul de apă este mai periculos decât seceta.
De ce îi cad frunzele măslinului?
Cauzele frecvente sunt excesul de apă, drenajul slab, lumina puțină în iarnă, frigul puternic sau o mutare bruscă. Dacă solul este umed, reduci udarea și repotezi într-un substrat drenant. Dacă frunzele cad după un ger, așteaptă primăvara: planta poate porni din nou din ramurile vii.
Pot înmulți măslinul din butași acasă?
Da, vara. Taie lăstari semilemnoși de 10–15 cm, îndepărtează frunzele de jos, înmoaie baza în hormon și plantează în perlit sau nisip. Acoperă cu folie, ține la 22–25 °C și așteaptă 6–12 săptămâni pentru rădăcini. Nu toți butașii prind, deci pregătește mai mulți.