Magnolia de grădină (Magnolia × soulangeana, scrisă uneori Magnolia soulangeana) este un arbore mic sau un arbust mare, care înflorește la începutul primăverii, înainte să-și scoată frunzele. Florile mari, în formă de lalea sau de potir, albe, roz sau purpurii, acoperă coroana în martie-aprilie și sunt unul dintre cele mai frumoase spectacole ale grădinii de primăvară. O cauți pentru efectul ei de exemplar solitar în curte sau în fața casei.
Fișa plantei
- Categorie
- Plante de grădină
- Tip
- arbore
- Amplasare
- exterior
- Lumină
- soare direct
- Udare
- moderat
- Dificultate
- medie
- Temp. minimă
- −20 °C
- Înălțime
- până la 6 m
- Înflorire
- martie, aprilie
- Înmulțire
- altoire
- Caracteristici
- parfumată
- Toxicitate
- sigură
- Origine
- Hibrid de grădină, obținut în Franța din specii chinezești
Este un hibrid obținut la începutul secolului al XIX-lea în Franța și s-a răspândit în toată Europa. În România crește bine în majoritatea zonelor, rezistă la aproximativ -20 °C și nu are pretenții mari, cu o singură mare problemă: înghețurile târzii, care pot arde florile deschise.
În continuare găsești cum să o plantezi, să o uzi, să o fertilizezi și să o ferești de boli, cum se înmulțește prin altoire și ce trebuie să știi despre siguranța ei pentru oameni și animale.
Descriere
Magnolia soulangeana ajunge de obicei la 4-6 m înălțime și la o lățime similară, cu o coroană rotunjită, ramificată de jos, uneori cu mai multe tulpini. Scoarța este netedă, cenușie. Frunzele sunt mari, ovale, de un verde închis, cu 10-18 cm lungime, și cad toamna după ce capătă o nuanță galben-maronie.
Florile, de 10-20 cm, au 6-9 tepale cărnoase. Culorile variază de la alb la roz pal și până la purpuriu-închis, în funcție de soi. Au un parfum plăcut, dulceag, dar discret. Înfloresc la 3-5 ani de la plantare la plantele altoite și durează două-trei săptămâni. După înflorire apar fructe în formă de con, mai puțin decorative.
Creșterea este lentă până la moderată. Planta trăiește zeci de ani și nu suportă mutatul, pentru că rădăcinile sunt cărnoase și sensibile, așa că alege locul definitiv de la început.
Lumină și temperatură
Preferă soarele direct sau cel puțin cinci-șase ore de lumină pe zi. În semiumbră crește, dar înflorește mai slab. Cel mai bun loc este unul adăpostit de vânturi puternice și, mai ales, ferit de soarele de dimineață, care poate dezgheța prea repede florile atinse de îngheț. De aceea, orientarea spre nord sau vest este uneori mai bună decât cea spre est sau sud.
Planta rezistă iernii până la aproximativ -20 °C, deci nu o afectează gerurile din majoritatea României. Mugurii florali, însă, sunt sensibili: o noapte cu -3 sau -4 °C, când florile sunt deschise, le face să devină maronii și moi. Nu ai ce face împotriva acestui risc decât să alegi un loc ferit sau să acoperi cu o textilă un exemplar mic în nopțile critice. Exemplarele tinere au nevoie de un strat de mulci la bază în primii doi ani de iarnă.
Udare
Udarea este moderată. După plantare, udă regulat în primul sezon, de două ori pe săptămână dacă nu plouă, ca să se instaleze rădăcinile. La plantele mature, uzi doar în perioade lungi de secetă, adânc, ca apa să ajungă în zona rădăcinilor. Seceta de la sfârșitul verii poate reduce înflorirea din anul următor, pentru că atunci se formează mugurii florali.
Un strat de mulci de 5-8 cm din scoarță sau frunze mărunțite păstrează umezeala. Nu lăsa mulciul lipit de trunchi. Nu săpa în jurul trunchiului, pentru că rădăcinile sunt superficiale.
Sol și fertilizare
Magnolia preferă un sol bogat în humus, bine drenat, proaspăt, cu pH slab acid până la neutru. Spre deosebire de alte magnolii, Magnolia × soulangeana tolerează mai bine solul ușor calcaros, dar pe soluri puternic alcaline frunzele pot îngălbeni (cloroză). Evită solurile grele, băltite sau foarte uscate.
Plantarea se face primăvara sau toamna devreme, de preferat dintr-un ghiveci sau container, nu cu rădăcină liberă. Groapa trebuie să fie de două ori mai lată decât balotul, dar nu mai adâncă, iar coroana rădăcinii rămâne la nivelul solului. Adaugă compost în pământul de umplere și udă din belșug.
Fertilizarea este simplă: primăvara, după înflorire, aplică un îngrășământ cu eliberare lentă pentru arbori și arbuști, iar toamna un strat de compost. Evită fertilizarea târzie, după iulie, pentru că lăstarii tineri nu se maturizează înainte de îngheț.
Înmulțire
În grădinile private, magnolia hibridă se obține cel mai des prin cumpărarea unui exemplar gata înrădăcinat sau altoit din pepinieră. Înmulțirea comercială a soiurilor se face prin altoire, pentru că butașii înrădăcinează greu, iar semințele nu dau plante identice cu planta-mamă.
Altoirea, pe scurt
- Portaltoiul este de obicei o magnolie din semințe, de exemplu Magnolia kobus sau un alt tip viguros, cultivat în ghiveci timp de doi-trei ani.
- Altoirea se face iarna, în seră, sau la sfârșitul verii, prin altoire în despicătură sau prin copulație, cu un altoi de 8-10 cm cu doi-trei muguri din soiul dorit.
- Se potrivesc cambiile celor două părți, se leagă strâns cu bandă de altoit și se protejează cu mastic.
- Planta altoită se ține în seră sau într-un loc cald, umed, în penumbră, până când altoiul se prinde.
- După prindere, banda se îndepărtează, iar tânăra plantă se crește în ghiveci încă un sezon înainte de plantarea în grădină.
Metoda cere experiență, spațiu protejat și mult timp, așa că pentru un grădinar obișnuit este mai simplu să cumpere plante altoite. La plantare, îngroapă locul altoirii mai sus de nivelul solului.
Tăiere
Magnolia are nevoie de foarte puțină tăiere. Se taie imediat după înflorire, niciodată iarna, deoarece mugurii florali se formează vara pentru anul următor. Îndepărtează lăstarii uscați, rupți sau încrucișați și pe cei care cresc spre interior. Rănile mari se vindecă greu, așa că evită tăierile drastice; dacă este nevoie, scurtează treptat, în mai mulți ani. Lăstarii care apar de la baza trunchiului se elimină.
Boli și dăunători
| Simptom | Cauză | Soluție |
|---|---|---|
| Flori maronii, moi, după o noapte rece | Îngheț târziu de primăvară | Plantează într-un loc adăpostit, acoperă exemplarele mici în nopțile cu îngheț |
| Frunze galbene cu nervuri verzi | Cloroză, din cauza solului prea alcalin | Aplică fier chelatat și îngrășământ pentru plante acidofile, mulcește cu scoarță |
| Pete maronii sau negre pe frunze | Ciuperci foliare, în vreme umedă | Strânge frunzele căzute, aerisește coroana, aplică fungicid dacă atacul se repetă |
| Insecte mici, cu aspect de scoici, pe ramuri | Păduchi țestoși (cochenile) | Pensulează cu alcool, tratează cu ulei horticol iarna |
| Frunze căzute, ramuri uscate, rădăcini moi | Putrezirea rădăcinilor, din sol prea ud | Îmbunătățește drenajul, redu udarea, nu planta în zone băltite |
Toxicitate
Magnolia soulangeana este considerată sigură pentru oameni, pisici și câini, fără substanțe toxice cunoscute în cantități relevante.
- Oameni: nu este otrăvitoare; tepalele unor specii de magnolie sunt comestibile, dar nu consuma plante din grădină tratate chimic. Unele persoane sensibile pot avea reacții alergice ușoare la polen sau la contactul cu pielea.
- Pisici: sigură; ingerarea unei cantități mari de frunze poate totuși deranja stomacul.
- Câini: sigură; la fel, o cantitate mare de material vegetal poate provoca doar o ușoară indispoziție digestivă.
Utilizări
Este în primul rând un arbore ornamental. Se folosește ca exemplar solitar pe gazon, în fața casei sau lângă terasă, unde parfumul și florile pot fi apreciate de aproape. Se poate crește și în grupuri mici sau ca gard decorativ pe laturile mai spațioase ale unei grădini. Frunzele căzute toamna sunt bune pentru compost.
În medicina tradițională asiatică se folosesc scoarța și mugurii altor specii de magnolie, dar în România această utilizare nu este uzuală, iar Magnolia soulangeana nu se recomandă pentru consum. Ramurile cu flori pot fi tăiate pentru vază, dar țin puțin timp.
Întrebări frecvente
De ce îmi îngheață florile de magnolie?
Florile magnoliei se deschid foarte devreme, în martie-aprilie, și sunt sensibile la înghețurile târzii, care le fac maronii și moi. Planta în sine rezistă bine la ger. Alege un loc adăpostit, ferit de soarele de dimineață, care dezgheață brusc florile, și acoperă exemplarele mici cu textil în nopțile cu îngheț.
Când înflorește prima dată o magnolie plantată?
Exemplarele altoite din pepinieră înfloresc de obicei la 3-5 ani de la plantare, uneori chiar în primul an după cumpărare. Cele crescute din semințe pot dura 10 ani sau mai mult și nu au flori identice cu planta-mamă. Soarele, udarea la sfârșitul verii și lipsa mutării favorizează înflorirea.
Când se taie magnolia?
Imediat după înflorire, la sfârșitul primăverii, niciodată iarna, pentru că mugurii florali se formează vara pentru anul următor. Taie doar lăstarii uscați, încrucișați sau rupți. Magnolia nu are nevoie de tăieri severe, iar rănile mari se vindecă greu. Dacă e nevoie, scurtează treptat, pe mai mulți ani.
Se poate înmulți magnolia prin butași?
Butașii de magnolie hibridă înrădăcinează foarte greu și rar cu succes în grădină. Pepinierele folosesc altoirea pe portaltoi din semințe, o metodă care cere experiență și seră. Pentru un grădinar obișnuit este mai sigur să cumpere un exemplar altoit și să îl planteze într-un loc definitiv.
Este magnolia toxică pentru câini și pisici?
Magnolia soulangeana este considerată sigură pentru câini și pisici, fără substanțe toxice cunoscute. O cantitate mare de frunze sau flori poate totuși provoca o ușoară indispoziție digestivă, la fel ca la orice plantă. Dacă animalul ingeră mult material vegetal și are simptome, merită sunat medicul veterinar.