Firuța (Poa pratensis) este una dintre cele mai importante ierburi de gazon și de pajiște din zona temperată. În engleză i se spune Kentucky bluegrass, deși este originară din Eurasia. Formează un gazon des, de un verde închis, care rezistă la ger, la călcat moderat și se reface singur datorită rizomilor subterani.
Fișa plantei
- Categorie
- Plante de câmp
- Tip
- plantă erbacee
- Amplasare
- exterior
- Lumină
- soare direct
- Udare
- moderat
- Dificultate
- ușoară
- Temp. minimă
- −30 °C
- Înălțime
- până la 70 cm
- Înflorire
- mai – iulie
- Înmulțire
- divizare, semințe
- Caracteristici
- creștere rapidă
- Toxicitate
- sigură
- Origine
- Europa, Asia și Africa de Nord
O cauți probabil pentru că vrei să înființezi un gazon durabil sau să refaci o pajiște, ori pentru că ai văzut firuță în amestecuri de semințe și vrei să știi ce aduce. Este un component aproape obligatoriu al gazonurilor de calitate, dar are un start lent și cerințe precise de apă și hrană.
În continuare găsești descrierea, cerințele, modul în care o semeni sau o înmulțești, tunsul, bolile și utilizările.
Descriere
Firuța este o graminee perenă, cu înălțimea de 30–70 cm când este lăsată să înflorească. Frunzele sunt înguste, de 2–4 mm, cu vârful în formă de barcă, ca de caiac, o trăsătură bună de identificare: două dungi paralele de-a lungul nervurii mediane, iar vârful se închide ca o proră. Teaca este netedă, iar ligula scurtă.
Planta se extinde prin rizomi subterani, care produc lăstari noi și umplu golurile din gazon. Inflorescența este o paniculă piramidală, deschisă, cu spiculețe de 3–5 flori, verzi sau cu nuanțe violacee, ce apare din mai până în iulie. Pe un gazon tuns regulat, florile nu apar, iar planta rămâne în stadiu vegetativ.
Este o specie cu creștere rapidă după instalare, dar germinarea e mai lentă decât la alte graminee. Rezistă la ger până la minus 30 °C și intră în repaus în caniculă fără irigare, dar își revine toamna.
Lumină și temperatură
Cere soare direct sau, cel puțin, 5–6 ore de lumină pe zi. În semiumbră se menține, dar gazonul devine rar, iar bolile se agravează. Temperatura optimă de creștere este între 15 și 25 °C, ceea ce înseamnă că vegetează intens primăvara și toamna. Vara, în căldură, își încetinește creșterea, iar gazonul poate îngălbeni fără apă; la prima ploaie sau udare își revine, pentru că rizomii rămân vii. Iarna rezistă la geruri mari, chiar fără zăpadă.
Udare
Udarea este moderată. Un gazon de firuță bine înrădăcinat are nevoie de aproximativ 20–25 mm de apă pe săptămână în sezonul cald, inclusiv ploaia. Udă rar, dar adânc, de preferat dimineața devreme, ca să încurajezi rădăcinile să coboare și să reduci bolile fungice. În prima lună după semănat, gazonul se menține umed la suprafață, cu udări scurte, de 2–3 ori pe zi. Excesul de apă în semiumbră favorizează mușchiul și bolile.
Sol și fertilizare
Preferă soluri fertile, lutoase, bine drenate, cu pH 6–7. Pe soluri foarte nisipoase se usucă rapid, iar pe cele argiloase grele se tasează. Înainte de semănat, nivelează terenul, elimină pietrele și buruienile perene și încorporează compost la 5–10 cm.
Fertilizarea regulată dă un gazon des. Aplică un îngrășământ de gazon cu azot ridicat primăvara (martie–aprilie), unul echilibrat la începutul verii, dacă este nevoie, și unul bogat în potasiu și fosfor în septembrie, pentru rezistența la iarnă. Nu fertiliza în perioadele de caniculă. Doza trebuie să respecte eticheta; excesul arde frunzele.
Înmulțire
Gazonul de firuță se înființează în două moduri principale: prin semințe și prin divizare (petice de gazon sau rizomi).
Semințe
- Pregătește patul: nivelează, scarifică la suprafață și ud ușor solul.
- Seamănă în aprilie–mai sau în august–septembrie, când solul are minimum 10–12 °C. Folosește aproximativ 15–25 g de semințe pe metru pătrat pentru un gazon nou.
- Repartizează uniform, în două treceri perpendiculare, apoi grebleaz-o ușor ca să acoperi semințele cu cel mult 0,5–1 cm.
- Tasează cu un tăvălug ușor și ud fin.
- Menține suprafața umedă. Răsărirea durează între 14 și 30 de zile, mai lent decât la raigras.
Din cauza răsăririi lente, firuța se seamănă adesea în amestec cu raigras perene (Lolium perenne) și păiuș roșu, care ocupă repede terenul.
Divizare
Dacă ai un gazon bun și vrei să acoperi zone goale, poți lua petice de gazon (de 10×10 cm) sau bucăți de rizomi și le poți așeza în locuri goale, la rădăcină, la 15–20 cm. Calcă-le, ud-le zilnic două săptămâni; în 4–6 săptămâni rizomii se extind. Cel mai bine merge toamna sau primăvara.
Tăiere
Tunde gazonul când ajunge la 6–7 cm, tăind o treime din înălțime, la 4–5 cm. Pentru un gazon de calitate, tunde o dată pe săptămână în sezonul activ; vara înalță cuțitele la 5–6 cm pentru a proteja solul de uscăciune. Folosește cuțite bine ascuțite: cele tocite rup frunzele și lasă vârfuri albe. Pentru o pajiște, coase o dată sau de două ori pe an, la sfârșitul lui iunie și în septembrie, și strânge fânul.
Boli și dăunători
| Simptom | Cauză | Soluție |
|---|---|---|
| Pete maronii, circulare, cu margine întunecată | Pete frunzelor (Drechslera) sau fusarioză, în vreme umedă | Tunde la înălțime mai mare, redu azotul, uda dimineața, aerisește |
| Fire roșiatice pe frunze | Roșeață (Laetisaria fuciformis), în gazon sărac în azot | Fertilizează moderat cu azot |
| Pulbere albă pe frunze | Făinare, în semiumbră | Mărește lumina, rărește copacii, redu azotul |
| Petice galbene care se desprind ușor | Larve de cărăbuș (viermi albi) | Verifică solul, aplică nematozi benefici |
| Mușchi și zone rărite | Umbră, tasare, sol acid sau udare excesivă | Aerează, aplică var, resemănă, redu umbra |
Toxicitate
Oameni: nu este toxică. Polenul gramineelor, în schimb, provoacă alergii (febra fânului) la persoanele sensibile, mai ales în mai–iulie, când iarba înflorește. Tunsul frecvent reduce înflorirea.
Pisici: sigură. Pisicile mănâncă uneori iarbă pentru a-și curăța stomacul; este normal, dar frunzele ascuțite pot irita ușor gâtul.
Câini: sigură, de asemenea. Atenție la semințele cu aristă (la alte ierburi), care pot ajunge în urechi sau labe, și la erbicidele sau îngrășămintele aplicate recent pe gazon.
Utilizări
Utilizarea principală este gazonul ornamental și sportiv: grădini, parcuri, terenuri de joacă și de sport. Firuța dă un gazon des, cu textură fină, care se autoregenerează prin rizomi. Mai este folosită în amestecuri pentru pajiști și pășuni, unde oferă furaj de calitate bună, mai ales primăvara și toamna. Pentru fân este potrivită în amestec cu alte graminee și leguminoase, precum ghizdeiul și trifoiul.
Din punct de vedere ecologic, firuța stabilizează solul pe taluzuri, reduce eroziunea și este una dintre ierburile care acoperă repede terenurile degradate. Ca plantă de gazon floral, se asociază cu flori de câmp, în amestecuri de pajiște înflorită.
Îngrijirea gazonului pe parcursul anului
Primăvara, după dezgheț, greblează gazonul ușor pentru a scoate frunzele moarte și mușchiul și verifică zonele rărite. Aplică fertilizarea de pornire și începe tunsul când iarba trece de 7 cm. Vara, menține înălțimea mai mare, udă adânc și evită fertilizarea în caniculă. Toamna este momentul cel mai bun pentru aerare, pentru resămânțarea golurilor și pentru fertilizarea de iarnă, cu potasiu. Ultimul tuns se face înainte de îngheț, la 4–5 cm, pentru a evita formarea mucegaiului de zăpadă.
Aerarea la 1–2 ani, cu o furcă sau cu un aerator, descompactează solul și îmbunătățește infiltrarea apei, mai ales pe lut. Un strat subțire de compost cernut sau de nisip fin, de 0,5 cm, întins după aerare, corectează micile denivelări. Evită mersul pe gazon înghețat sau acoperit cu brumă, pentru că rupe frunzele și lasă pete brune la dezgheț.
Greșeli frecvente
Una dintre cele mai frecvente greșeli este tunsul prea jos, care slăbește planta și lasă loc buruienilor. Alta este udarea zilnică, superficială, care creează rădăcini scurte și favorizează bolile. A treia este semănatul în plină vară, când temperatura solului este prea mare. Evită și călcatul intens pe gazonul tânăr în primele două luni.
Întrebări frecvente
Cât durează până răsare firuța?
Firuța răsare lent, în 14–30 de zile, în funcție de temperatura solului și de umiditate. Solul trebuie să aibă 10–12 °C și să rămână umed la suprafață. Din acest motiv se seamănă adesea în amestec cu raigras, care răsare în 7–10 zile și protejează plantulele, în timp ce firuța se instalează.
Când se seamănă firuța pentru gazon?
Cele mai bune perioade sunt aprilie–mai și august–septembrie. Toamna este preferată, pentru că solul este cald, apar mai puține buruieni, iar gazonul se înrădăcinează înainte de vară. Evită semănatul în iulie, în căldură mare, și cel din noiembrie, când frigul oprește germinarea.
La ce înălțime se tunde gazonul de firuță?
Tunde la 4–5 cm, tăind cel mult o treime din înălțimea ierbei la o tunsoare. Vara ridică înălțimea la 5–6 cm, ca să umbrești solul și să reduci evaporarea. Folosește cuțite ascuțite, iar tunsul îl faci pe vreme uscată, de obicei o dată pe săptămână în sezonul de creștere.
De ce îngălbenește gazonul de firuță vara?
Firuța intră în repaus în caniculă și secetă, iar frunzele se usucă fără ca planta să moară; rizomii rămân vii. Cu 2–3 udări adânci pe săptămână gazonul rămâne verde. Dacă petele galbene se desprind ușor, caută larve de cărăbuș în sol. Pe ploaie sau după udare, gazonul își revine în câteva zile.
Cum repari zonele rărite dintr-un gazon de firuță?
Scarifică zona, adaugă un strat subțire de compost și seamănă din nou, primăvara sau toamna, cu 20–25 g de semințe pe metru pătrat. Poți folosi și petice de gazon sănătos, așezate în goluri, care se extind prin rizomi. Udă zilnic două–trei săptămâni, până se prind.