Cryptomeria japonica, cunoscută și ca cedru japonez, este o coniferă exotică cu trunchi drept, originară din Japonia și din China. În țara de origine ajunge un arbore impunător, de peste 40 m, însă în România o găsești mai ales în parcuri și în grădini botanice, unde se menține adesea doar ca arbust.
Fișa plantei
- Categorie
- Arbori și arbuști, Plante exotice
- Tip
- arbore
- Amplasare
- exterior
- Lumină
- semiumbră, soare direct
- Udare
- moderat
- Dificultate
- medie
- Temp. minimă
- −20 °C
- Înălțime
- până la 40 m
- Înmulțire
- butași, semințe
- Toxicitate
- sigură
- Origine
- Japonia și China
O cauți probabil pentru frunzișul ei aparte, cu ace scurte, curbate, dispuse spiralat, și pentru culoarea verde-albăstruie, care la unele soiuri se bronzează iarna. Este o specie frumoasă, dar pretențioasă la climă și la umiditate.
Ideea principală: are nevoie de stațiuni călduroase, cu ierni blânde, de aer umed și de un sol proaspăt, fertil și drenat. În zonele reci din nordul și din estul țării, riscul de degerare este mare.
Descriere
Tulpina este dreaptă, iar coroana piramidal-ovoidă, cu ramuri divergente. Lujerii anuali sunt verzi. Scoarța formează un ritidom brun-roșcat, care se desprinde în plăci lungi și înguste, ca la sequoia.
Frunzele sunt persistente, aciculare, subulate, curbate spre lujer, ascuțite și decurente, destul de rigide, de 6-12 mm lungime. Sunt comprimate și carenate pe ambele fețe, cu patru muchii, așezate spiralat, și durează circa 7 ani. Din această cauză arborele rămâne verde pe tot parcursul anului.
Conurile sunt sferice, de 2-3 cm. Solzii sunt lemnoși, alungiți, la vârf cu 3-6 dinți, iar bractea are vârful îndoit. Semințele sunt mici, lanceolate, turtite, cu două aripioare laterale înguste, câte 3-5 la subsuoara fiecărui solz.
Răspândire și habitat
Specia este originară din Japonia și din China, unde este adaptată la climate blânde și umede, cu precipitații bogate și ceață frecventă. În Japonia este un arbore național și se cultivă pe suprafețe mari. În România se cultivă în parcuri și în grădini botanice, în stațiuni călduroase cu ierni blânde, unde de multe ori se menține ca arbust, fără să atingă dimensiunile din țara de origine.
Cerințe: lumină, sol și climă
- Lumină: semiumbră sau soare direct. Are temperament de umbră, deci în soare puternic și vânt uscat frunzișul se arde ușor, mai ales la exemplarele tinere.
- Temperatură: rezistă până la aproximativ -20 °C, dar suferă de ger prelungit și de vânturi înghețate. Alege un loc adăpostit.
- Sol: fertil, umed, dar drenat, ușor acid. Nu suportă solurile uscate, calcaroase sau compacte.
- Udare: moderată și regulată; nu lăsa solul să se usuce. Aerul umed îi priește, iar în veri uscate pulverizează uneori coroana.
Înmulțire
Din semințe
Semințele se obțin din conurile coapte, toamna. Specia pură se înmulțește bine, dar soiurile ornamentale nu se transmit identice.
- Culege conurile toamna și lasă-le să se deschidă într-un loc uscat.
- Scutură semințele și păstrează-le la rece și uscat peste iarnă, sau stratifică-le 4-6 săptămâni în nisip umed.
- Seamănă primăvara, în ghivece sau în răsadniță, în substrat afânat, acoperind subțire.
- Ține solul umed și umbrește răsadurile tinere, care sunt sensibile la soare puternic.
Din butași
Soiurile ornamentale se înmulțesc prin butași.
- La sfârșitul verii sau toamna, taie butași de 10-15 cm din lăstari semilemnificați.
- Îndepărtează acele de la bază și tratează secțiunea cu hormon de înrădăcinare.
- Înfige-i într-un amestec de turbă și nisip, într-un loc luminos, ferit de soare puternic și de îngheț.
- Ține substratul umed; înrădăcinarea durează câteva luni.
Cultivare în grădină
Plantează în primăvară, într-un loc adăpostit de vânt, cu umbră ușoară la amiază. Pregătește o groapă largă, cu compost și turbă, ca să obții un sol bogat în humus și ușor acid. Mulcește cu scoarță de pin pentru a păstra umiditatea și pentru a proteja rădăcinile superficiale. Udă regulat în primii ani, mai ales în perioade fără ploi.
Fertilizează primăvara cu un îngrășământ pentru conifere. Nu necesită tăieri, în afară de îndepărtarea ramurilor uscate sau rupte. Iarna, în zonele mai reci, acoperă exemplarele tinere cu pânză de iută și protejează rădăcinile cu un strat gros de mulci. Soiurile pitice se pot cultiva și în ghiveci, mutate într-un loc ferit iarna.
Soiuri ornamentale
Cryptomeria are zeci de soiuri, mult mai ușor de cultivat decât specia tipică. Unele au formă pitică, globuloasă sau conică și cresc doar câțiva centimetri pe an, altele au frunziș care capătă nuanțe bronzate sau roșiatice iarna. Soiurile cu ace dense și scurte sunt folosite în grădini mici, în stâncării și în ghivece. Înainte de cumpărare, verifică rezistența la ger indicată de pepinieră, pentru că soiurile diferă mult între ele, și alege unul potrivit pentru zona ta.
Ritmul de creștere
În condiții bune, cu umiditate și căldură, creșterile sunt foarte active și arborele crește repede în primele decenii. În climatul mai rece al României, ritmul scade, iar planta rămâne mai joasă și mai tufoasă. Durata de viață este mare în patria ei, unde arborii pot trăi multe sute de ani, dar la noi exemplarele sunt tinere, de obicei plantate în ultimele decenii.
Cum o folosești în compoziții
Un exemplar tânăr de cryptomeria se potrivește bine lângă un luciu de apă, lângă ferigi, hoste, rododendroni sau azalee, pentru că toate cer sol acid și umiditate. Evită amplasarea lângă ziduri sudice, unde reflexia căldurii usucă aerul. Pe terenuri în pantă, plantează-o pe versantul adăpostit, nu pe cel bătut de vânt. Păstrează un spațiu liber în jur, pentru că, odată ajunsă la maturitate, coroana ocupă mult loc, iar rădăcinile nu iau bine mutarea târzie.
Boli și dăunători
| Simptom | Cauză | Soluție |
|---|---|---|
| Frunziș brun, uscat, mai ales iarna | Ger, vânt uscat sau secetă | Adăpostește planta; udă în perioadele fără îngheț; taie lăstarii morți. |
| Vârfuri brune, ramuri uscate | Ciuperci ale lăstarilor, pe vreme umedă | Taie și distruge părțile bolnave; asigură aerisirea. |
| Rădăcini putrezite, ofilire | Apă stagnantă, ciuperci din sol | Îmbunătățește drenajul; reduce udările. |
| Ace îngălbenite pe vreme uscată | Acarieni | Pulverizează coroana cu apă; folosește acaricid. |
Toxicitate
Cryptomeria japonica este considerată sigură: nu are toxicitate cunoscută pentru oameni, pisici sau câini. Nu este însă comestibilă și nu se folosește în alimentație. Polenul abundent produs primăvara provoacă alergii sezoniere severe la multe persoane, mai ales în Japonia, unde este cauza principală a „febrei fânului”. Acele sunt înțepătoare și pot irita ușor pielea.
Utilizări
- Ornamental: arbore solitar în parcuri, în grădini botanice și în colecții de conifere. Soiurile pitice se folosesc în stâncării și în ghivece.
- Lemn: este cel mai important lemn de construcție din Japonia, ușor, parfumat și rezistent la umezeală, folosit pentru temple, case, mobilier și butoaie.
- Forestier: se cultivă pe scară largă în Asia pentru producția de lemn.
- Cultural: arborii bătrâni sunt plantați lângă temple și sunt considerați sacri.
Întrebări frecvente
Poate crește cryptomeria japonica în România?
Da, dar numai în stațiuni călduroase, cu ierni blânde, adăpostite de vânt, cum sunt Banatul, Oltenia sau litoralul. În alte zone se menține ca arbust și poate degera în iernile aspre. Alege un loc cu umiditate în aer, sol proaspăt și protecție împotriva vânturilor uscate.
Cât de înaltă devine cryptomeria?
În țara de origine, Japonia, poate depăși 40 m. În România atinge de obicei doar câțiva metri și se menține ca arbust, mai ales în zonele cu ierni reci. Soiurile pitice rămân sub un metru sau doi, fiind potrivite pentru ghivece și grădini mici.
De ce se brunifică frunzișul cryptomeriei?
Brunificarea apare din cauza gerului, a vântului uscat, a secetei sau a apei stagnante care afectează rădăcinile. Iarna unele soiuri se bronzează natural și revin verzi primăvara. Verifică mai întâi umiditatea solului, apoi adăpostește planta și taie lăstarii morți. Dacă frunzișul este brun doar pe o parte a coroanei, verifică și rădăcinile.
Este cryptomeria periculoasă pentru câini și pisici?
Nu are toxicitate cunoscută pentru câini, pisici sau oameni, deci este considerată sigură. Dacă animalul mestecă acele, poate avea o iritație ușoară a gurii sau o ușoară deranjare a stomacului. Polenul este însă puternic alergen pentru unele persoane, mai ales primăvara.
Se poate cultiva cryptomeria în ghiveci?
Da, soiurile pitice se pot cultiva în ghivece mari, cu drenaj bun și substrat acid, bogat în humus. Udă regulat, fără exces de apă, și pune ghiveciul într-un loc cu semiumbră, ferit de vânt. Iarna mută-l la adăpost sau protejează ghiveciul cu material izolant.