Chiparosul de California (Chamaecyparis lawsoniana) este o coniferă exotică, originar din vestul Americii de Nord, introdus la noi în parcuri, în grădini și în cimitire. Are frunziș solzos, des și elegant, adesea cu nuanțe albăstrui sau aurii, și o formă conică sau columnară.
Fișa plantei
- Categorie
- Arbori și arbuști, Plante exotice
- Tip
- arbore
- Amplasare
- exterior
- Lumină
- semiumbră, soare direct
- Udare
- moderat
- Dificultate
- medie
- Temp. minimă
- −20 °C
- Înălțime
- până la 30 m
- Înmulțire
- butași, semințe
- Caracteristici
- gard viu
- Toxicitate
- toxică la ingerare
- Origine
- Vestul Americii de Nord
Îl cauți pentru gard viu, pentru perdele vizuale sau ca exemplar decorativ, mai ales în soiurile pitice sau coloane. Este mai pretențios decât tuia sau ienupărul, pentru că nu suportă bine seceta și poluarea, așa că alegerea locului contează mult.
Ideea principală: oferă-i un loc luminos sau în semiumbră, un sol proaspăt și drenat, protejat de vânturile uscate și de gerurile foarte aspre. Dacă îi respecți cerințele, rămâne verde și dens decenii la rând.
Descriere
În țara de origine, specia este un arbore mare, de până la 30-50 m, dar în culturile din România atinge de obicei sub 30 m, iar soiurile ornamentale rămân mult mai mici. Scoarța este subțire, brun-roșcată, cu ritidom format din solzi rotunzi.
Frunzele sunt solziforme și opuse; cele laterale sunt mai scurte și carenate, iar cele de pe fețe sunt mai mici, rombice. Pe dos au o culoare albăstruie, cu pete albicioase în formă de X, caracter prin care specia se recunoaște ușor. Ramurile sunt turtite și atârnă ușor.
Conurile sunt sferice, de sub 1 cm, brune, cu 8-10 solzi scutiformi, inegali, rombici, cu un mucron plasat central. Semințele sunt alungite, cu două aripioare laterale. Maturația este anuală și are loc în septembrie.
Răspândire și habitat
Chiparosul de California este originar din vestul Americii de Nord, unde crește de pe litoral până la aproximativ 2000 m altitudine. În România a fost introdus în scop ornamental. Experimental, în culturi forestiere, a fost încercat la Vidacut (lângă Sighișoara) și la Simeria, unde vegetează la circa 600 m altitudine, în partea inferioară a etajului fagului, în amestec cu alte specii care îi asigură elagajul.
Cerințe: lumină, sol și climă
- Lumină: soare direct sau semiumbră. Tolerează umbra ușoară, mai ales în zonele cu veri călduroase.
- Temperatură: rezistă până la aproximativ -20 °C. Iernile foarte aspre și vânturile uscate pot arde frunzișul, deci în zonele reci alege un loc adăpostit.
- Sol: proaspăt, bine drenat, bogat în humus și ușor acid sau neutru. Nu-i priesc solurile foarte uscate, nisipoase sau foarte calcaroase.
- Udare: moderată. Nu lăsa solul să se usuce complet, mai ales în primii ani și în perioadele de secetă. Exemplarele mature rezistă mai bine, dar nu suportă secete lungi.
- Aer: sensibil la poluare, prin urmare se simte mai bine departe de străzile aglomerate.
Soiuri ornamentale cunoscute
- var. allumii: coroană columnară și frunziș albăstrui.
- var. erecta: coroană columnară deasă și lăstari verzi, fără pruină.
- var. nana: formă pitică, globuloasă, potrivită pentru ghivece și grădini mici.
Există și multe alte soiuri, cu frunziș auriu, argintiu sau verde-închis. Verifică la cumpărare înălțimea finală și lățimea, pentru că diferențele între soiuri sunt mari.
Alegerea soiului și a locului
Înainte de cumpărare, hotărăște ce vrei de la plantă: un paravan înalt, un gard de 2 m sau un accent într-un colț mic. Soiurile columnare ocupă puțin loc în lățime și sunt potrivite pentru garduri înguste, iar cele cu frunziș auriu își păstrează culoarea numai la lumină bună. Evită locurile cu vânt uscat și cu înghețuri târzii. Dacă ai un teren cu apa freatică la mică adâncime, ridică ușor zona de plantare, pentru că rădăcinile sunt superficiale și sensibile la asfixiere.
Îngrijire pe tot parcursul anului
Primăvara, curăță ramurile uscate, fertilizează și mulcește. Vara, verifică umiditatea solului și udă adânc, rar, în loc să uzi puțin în fiecare zi. Toamna, udă bine înainte de venirea gerurilor, ca planta să intre în iarnă cu rădăcinile hidratate. Iarna, scutură zăpada grea de pe ramuri, pentru a preveni ruperea și deformarea coroanei, mai ales la soiurile columnare. Un exemplar îngrijit astfel rămâne dens și sănătos mulți ani.
Înmulțire
Din semințe
Se folosește în pepinierele forestiere și pentru obținerea portaltoilor; plantele rezultate diferă între ele, deci soiurile nu se păstrează.
- Culege conurile în septembrie și lasă-le într-un loc uscat să se deschidă și să elibereze semințele.
- Stratifică semințele câteva săptămâni, în nisip umed, la rece.
- Seamănă primăvara în ghivece sau în răsadniță, acoperind subțire.
- Păstrează solul umed; răsadurile tinere sunt sensibile la soare puternic și la putrezire.
Din butași
Este metoda prin care se înmulțesc soiurile ornamentale, ca să-și păstreze culoarea și forma.
- La sfârșitul verii sau toamna, taie butași de 10-15 cm, din creșterile semilemnificate.
- Curăță baza de frunziș, aplică hormon de înrădăcinare și înfige butașii în turbă amestecată cu nisip.
- Ține-i la umbră, într-un loc umed și ferit de îngheț, de exemplu într-o seră rece.
- Înrădăcinarea durează mai multe luni; plantează puieții în ghivece individuale.
Cultivare în grădină
Plantează primăvara sau toamna, într-o groapă largă, îmbogățită cu compost. Pentru gard viu lasă 60-80 cm între plante. Mulcește cu scoarță de pin și udă regulat în primii doi ani. Dacă iarna este uscată și însorită, udă planta în zilele fără îngheț.
Tăierea de formare se face primăvara, scurtând doar creșterea verde. Nu tăia în lemnul vechi fără frunze, pentru că nu mai lăstărește. Fertilizează o dată pe an, primăvara, cu un îngrășământ pentru conifere.
Boli și dăunători
| Simptom | Cauză | Soluție |
|---|---|---|
| Ofilirea și brunificarea treptată a coroanei, rădăcini putrezite | Ciuperca Phytophthora, favorizată de apa stagnantă | Plantează pe sol drenat; evită excesul de apă; elimină plantele bolnave. |
| Vârfuri uscate, ramuri brune | Ciuperci care atacă lăstarii, pe vreme umedă | Taie și distruge părțile afectate; asigură aerisirea. |
| Frunziș ars pe partea expusă, iarna | Vânt uscat, soare iarna și sol înghețat | Adăpostește exemplarele tinere; udă în zilele fără îngheț. |
| Frunziș ofilit, galerii sub scoarță | Gândaci de scoarță pe plante slăbite | Îndepărtează exemplarele atacate; menține planta sănătoasă. |
Toxicitate
Chiparosul de California este toxic la ingerare. Conține uleiuri volatile și rășini care pot irita stomacul.
- Oameni: nu consuma nicio parte a plantei. Rășina și uleiul esențial pot irita pielea la persoanele sensibile, deci poartă mănuși când tai gardul.
- Câini și pisici: ingerarea poate provoca tulburări digestive. Nu există o toxicitate gravă documentată, dar ține animalele departe de plantă.
Utilizări
Ornamental, este folosit pentru garduri vii înalte, perdele de protecție, exemplare izolate și grupuri în parcuri. Soiurile pitice se pretează la ghivece, la stâncării și la grădini mici. Lemnul este de bună calitate, ușor, durabil și parfumat, folosit în țara de origine pentru construcții, mobilier și instrumente. În silvicultura din România rămâne o specie de interes experimental.
Întrebări frecvente
Cât de repede crește chiparosul de California ca gard viu?
Soiurile columnare cresc în medie 30-50 cm pe an, dacă au sol proaspăt și apă suficientă. Pentru un gard dens, plantează exemplarele la 60-80 cm unul de altul și mulcește. Ritmul este mai lent la soiurile pitice și în sol sărac sau uscat.
De ce se usucă frunzișul chiparosului de California?
Cele mai frecvente cauze sunt seceta, apa stagnantă care duce la putrezirea rădăcinilor și vântul uscat din timpul iernii. Verifică mai întâi solul: dacă e ud și greu, drenajul e problema, iar dacă e uscat, ai nevoie de udări. Taie părțile uscate și ajustează udarea.
Rezistă chiparosul de California la iernile din România?
Suportă în general până la aproximativ -20 °C, deci rezistă în majoritatea zonelor de câmpie și deal. În depresiunile foarte reci și pe vânt puternic poate suferi arsuri, mai ales exemplarele tinere. Plantează-l într-un loc adăpostit și protejează-l în primii ani cu pânză de iută.
Se poate tăia chiparosul de California foarte scurt?
Nu. Ca majoritatea coniferelor, nu lăstărește bine din lemnul vechi, lipsit de frunziș. Poți scurta doar creșterea verde, pe sub linia dorită, primăvara sau la începutul verii. Dacă îl tai prea adânc, în gard vor rămâne goluri brune care nu se mai acoperă.
Este toxic chiparosul de California?
Da, este toxic dacă este ingerat, atât pentru oameni, cât și pentru animale. Poate provoca greață, vărsături și iritarea tubului digestiv. Rășina poate irita și pielea, așa că poartă mănuși la tăiere. Ține copiii mici și animalele departe de conuri și de crengile căzute.