Acer negundo, numit arțar american, este un arbore exotic de talie mijlocie, originar din America de Nord, cunoscut și ca arțar cu frunze de frasin pentru frunzele sale compuse. A fost adus în România ca specie ornamentală și pentru perdele de protecție, dar s-a răspândit spontan, mai ales de-a lungul apelor, și este astăzi considerat o specie invazivă.
Fișa plantei
- Categorie
- Plante exotice
- Tip
- arbore
- Amplasare
- exterior
- Lumină
- lumină puternică, soare direct
- Udare
- moderat
- Dificultate
- ușoară
- Temp. minimă
- −35 °C
- Înălțime
- până la 20 m
- Înflorire
- aprilie
- Înmulțire
- butași, semințe
- Caracteristici
- creștere rapidă
- Toxicitate
- sigură
- Origine
- America de Nord
Îl cauți probabil pentru umbră rapidă pe un teren dificil sau pentru că ai găsit puieți în curte și vrei să știi ce sunt. Este un copac extrem de rezistent, care crește aproape oriunde, dar are lemn fragil, o viață scurtă și un potențial mare de a ieși din control.
Mai jos găsești descrierea, cerințele, metodele de înmulțire, problemele și avantajele, precum și alternativele mai bune pentru grădini.
Descriere
Arțarul american este un arbore de mărimea a III-a, în mod normal 10–20 m înălțime, cu tulpina strâmbă, bifurcată, adesea cu putregai la mijloc. Coroana este largă, neregulată și întreruptă. Scoarța este netedă, cenușiu-verzuie, iar cu vârsta formează un ritidom puțin crăpat. Longevitatea speciei este sub 100 de ani.
Lujerii sunt viguroși, glabri, lucioși, verzi-roșcați sau violeți, acoperiți cu o brumă albăstruie care se șterge ușor. Mugurii sunt opuși, ovoizi, brumați și alipiți de lujer; cicatricile frunzelor opuse se unesc într-un unghi ascuțit.
Frunzele sunt imparipenat compuse, cu 3–7 foliole variabile, ovate, acuminate, inegal serate, rareori întregi; foliola terminală este adesea trilobată. Aceasta este diferența cea mai vizibilă față de ceilalți arțari, ale căror frunze sunt simple și palmat lobate.
Florile sunt dioice, verzi-gălbui. Cele femele sunt grupate în raceme lungi, pendente, iar cele mascule în fascicule pendente. Ambele tipuri apar în aprilie, înainte de înfrunzire. Fructele sunt disamare cenușii-albicioase, cu aripioare așezate în unghi ascuțit sau paralele, adesea arcuite spre interior și cu vârfurile încălecate. Rămân pe ramuri o mare parte din iarnă.
Răspândire și habitat
Originar din America de Nord, arțarul american a fost introdus la noi în scop ornamental, precum și în plantații și perdele de protecție. S-a răspândit pe malurile apelor, în zăvoaie, pe terenuri virane și pe marginea căilor ferate. Este oarecum nepretențios față de sol și climă și suportă atât inundațiile temporare, cât și seceta.
Cerințe de cultură
Lumină și temperatură
Preferă lumina puternică sau soarele direct; la umbră deasă crește mai slab. Este foarte rezistent la ger și rezistă până la −35 °C, deci se descurcă în toată țara.
Sol
Crește pe aproape orice sol, de la nisipos la lutos, umed sau uscat, fertil sau sărac. Se simte cel mai bine pe soluri proaspete, aluvionare, dar poate fi găsit și pe terenuri degradate sau pe halde.
Udare
Udarea este moderată. În primii ani, udă o dată pe săptămână în lipsa ploilor, apoi copacul se descurcă singur. Exemplarele mature rezistă la secetă mai bine decât alți arțari.
Înmulțire
Prin semințe
Este metoda prin care se înmulțește în natură, foarte eficient. Semințele nu au nevoie de tratamente speciale:
- Culege disamarele toamna sau iarna, direct de pe ramuri.
- Seamănă-le primăvara, la 1–2 cm adâncime, într-un strat cu sol afânat. O perioadă de rece de 1–2 luni crește germinația.
- Menține solul umed; puieții răsar în câteva săptămâni.
- Pe parcursul vegetației, puieții cresc rapid; mută-i în locul definitiv după 1–2 ani.
Prin butași
Se pot folosi butași de lemn tare, recoltați iarna din lujeri de un an, lungi de 20–25 cm, înfipți într-un sol umed, afânat și bine drenat. Metoda este folosită mai ales pentru soiurile pestrițe (de exemplu cele cu frunze albe-crem), care nu se transmit fidel prin semințe. Tratamentul cu hormon de înrădăcinare crește șansele de reușită.
Cultivare în grădină
Chiar dacă este ușor de crescut, nu ți-l recomandăm pentru curți mici. Lemnul este fragil, ramurile se rup în vânt și sub zăpadă, iar copacii bătrâni cedează relativ ușor. Seamănă singur în straturi, garduri și fisuri, de aceea necesită smulgerea puieților în fiecare primăvară.
Dacă totuși îl plantezi, alege o formă pestriță, mai puțin viguroasă, un exemplar mascul (nu face semințe, deci nu se răspândește) și un loc depărtat de pereți și rețele. Tăierea se face în repaus vegetativ sau în vară, evitând perioada cu curgere abundentă de sevă, primăvara devreme. Elimină ramurile uscate și lăstarii de la bază.
Dacă ai deja un arțar american în curte și vrei să îl gestionezi, nu aștepta să rodească. Îndepărtează puieții în fiecare primăvară, când sunt mici și se smulg ușor, iar la exemplarele femele taie ramurile cu fructe înainte ca disamarele să se coacă. Un copac tăiat la nivelul solului lăstărește viguros, așa că pentru eliminare completă ai nevoie de scoaterea rădăcinii sau de tăieri repetate ale lăstarilor, timp de mai mulți ani. Pentru umbră rapidă, alternativele autohtone, precum teiul, paltinul de câmp sau frasinul, sunt mai durabile și mai sigure.
Boli și dăunători
| Simptom | Cauză | Soluție |
|---|---|---|
| Frunze roase, uneori complet | Omizi și gândaci defoliatori | Colectare manuală sau produs biologic; copacul se reface |
| Pete albe pe frunze | Făinare | Aerisește coroana, aplică sulf în caz de atac sever |
| Putregai la trunchi, ramuri uscate | Ciuperci lemnicole, lemn fragil | Taie ramurile uscate, evită rănirea scoarței, înlocuiește exemplarele vechi |
| Lipiciozitate pe frunze și pe sol | Afide | Jet de apă, săpun insecticid |
Toxicitate
Arțarul american este sigur pentru oameni și pentru animalele de companie. Nu sunt cunoscute efecte toxice pentru pisici și câini. Polenul însă este abundent primăvara și poate declanșa alergii la persoanele sensibile, iar lemnul de dimensiuni mari care cade poate răni.
Utilizări
- Perdele de protecție: crește rapid și rezistă pe soluri sărace, de aceea a fost plantat în perdele forestiere și pe maluri.
- Ornamental: soiurile pestrițe oferă umbră rapidă și frunziș luminos.
- Meliferă: înflorește devreme, în aprilie, oferind polen albinelor.
- Lemn: moale și de calitate slabă; folosit la lăzi, cherestea ieftină și ca lemn de foc.
- Sirop: în America de Nord seva se poate colecta primăvara, dar are puțin zahăr.
Curiozități
Frunzele compuse l-au făcut să fie numit în unele limbi arțar cu frunze de frasin. Spre deosebire de majoritatea arțarilor, specia este dioică, cu flori mascule și femele pe exemplare diferite. În România, este inclusă printre speciile alohtone invazive, de aceea se recomandă evitarea plantării în apropierea zăvoaielor naturale.
Întrebări frecvente
Este arțarul american invaziv în România?
Da, introdus ca specie ornamentală și în perdele de protecție, s-a răspândit spontan, mai ales pe maluri, în zăvoaie și pe terenuri virane. Seamănă abundent și concurează cu speciile native. Evită plantarea lui lângă păduri de luncă și smulge puieții nedoriți din grădină.
Cât trăiește arțarul american?
Are o longevitate sub 100 de ani, mai scurtă decât a altor arțari. Tulpina este adesea strâmbă și bifurcată, iar lemnul este fragil, cu putregai la mijloc la exemplarele bătrâne. De aceea, copacii maturi cedează ușor la vânt, iar ramurile se rup în furtuni.
Cum recunosc arțarul american?
Are frunze imparipenat compuse, cu 3–7 foliole, spre deosebire de arțarii cu frunze simple. Lujerii sunt verzi-roșcați sau violeți, cu brumă albăstruie, iar fructele sunt disamare cu aripioare în unghi ascuțit. Florile apar în aprilie, înainte de frunze. Observă planta în primii ani după plantare și adaptează îngrijirea la condițiile din grădina ta.
Cum se înmulțește arțarul american?
Din semințe, semănate primăvara la 1–2 cm adâncime, care răsar în câteva săptămâni. Soiurile pestrițe se înmulțesc prin butași de lemn tare, recoltați iarna și înfipți într-un sol umed și afânat. În natură, semințele fac majoritatea muncii. Observă planta în primii ani după plantare și adaptează îngrijirea la condițiile din grădina ta.
Poate arțarul american da alergii?
Da, florile dioice produc polen din abundență în aprilie, înainte de înfrunzire, iar acesta poate declanșa alergii la persoanele sensibile. Dacă ai probleme respiratorii sezoniere, evită plantarea lui lângă casă și alege specii cu polen mai puțin alergen. Observă planta în primii ani după plantare și adaptează îngrijirea la condițiile din grădina ta.