Magnolia (Magnolia acuminata)

Magnolia este o specie exotica, originară din sud-estul Americii de Nord, unde vegetează natural pe versantul nord-vestic al munţilor Appalachi, până la 1700 m (umiditate atmosferică ridicată).

În România a fost introdusă în scop ornamental, precum şi la înnobilarea unor arborete naturale (cazul unui arboret de stejar cu ulm din Parcul Dendrologic Simeria din lunca Mureşului, unde magnolia este introdusă ca specie de ajutor).

Specie exotică de mărimea I în patria de origine, la noi mai scundă.

Tulpina este dreaptă, bine elagată în masiv, iar scoarţa cenuşie, formând un ritidom deschis la culoare.

Lemnul este alb cu duramen slab diferenţiat, moale, puţin rezistent.

Coroană larg piramidală cu frunziş abundent în tinereţe, apoi neregulat lăţită.

Lujeri brun-roşcaţi, glabri, inelaţi la noduri.

Muguri alterni, pubescenţi, cei terminali mult mai mari (12-18 mm), de 2-3 ori mai mari decât cei laterali.

Frunze mari, 10-20 cm, eliptic-obovate, scurt acuminate, pe dos pubescente.

Flori mari, 6-8 cm, mirositoare, verzi-gălbui, cu 3 sepale şi 6 petale; apar prin mai-iunie, după înfrunzire.

Fructele sunt multiple, în formă de con, 4-8 cm, roşii închis, se coc prin septembrie.

Fructifică la 2-3 ani, iar creşterea este rapidă.