Ienupar (Juniperus communis)

Ienupărul este o specie indigenă, cu înalţimi de până la 5 m.

Ienupărul are un areal larg, fiind natural întâlnit din regiunile reci ale Americii de Nord, trece în Europa şi Asia şi ajunge insular până în nordul Africii.

În România, este răspândit în tot lanţul carpatic, obişnuit la altitudini mici şi mijlocii (600-1400 m), uneori chiar şi în zona de câmpie.

Este o specie rezistentă la ger, îngheţuri, secetă, cu o mare capacitate de a vegeta pe soluri sărace.Se poate instala pe soluri bătătorite, acide, cu regim variabil de umiditate, putând deveni invadant.

Frunze aciculare, câte trei în verticile aproape perpendiculare pe ax, 3- 10 mm, drepte, rigide, prelung ascuţite, înţepătoare, faţa canaliculată brumată albicios, pe dos carenate.

Florile sunt unisexuat dioice.

Conurile sunt sferice, suculente, cărnoase (pseudobace), 6-9 mm, negre, albăstrui brumate; seminţele sunt brune, trimuchiate, câte 3 într-un con; maturaţia este bienală sau trianuală.