Crizanteme (Chrysanthemum)

Chrysanthemum indicum

Ghid complet despre crizanteme (tufănele): plantare, îngrijire, ciupire pentru tufă deasă, iernare, înmulțire și combaterea bolilor și dăunătorilor.

Pe scurt despre crizanteme

Crizantemele (Chrysanthemum), cunoscute popular în România ca tufănele, sunt regina necontestată a grădinii de toamnă. Atunci când majoritatea florilor s-au trecut, ele explodează într-o varietate impresionantă de culori — galben, auriu, mov, roșu, roz, alb sau bronz. Robuste, generoase la înflorire și rezistente la primele brume, crizantemele de grădină (Chrysanthemum × morifolium) sunt plante perene care prelungesc sezonul decorativ până aproape de iarnă. Sunt ușor de cultivat, atâta timp cât le oferim soare din belșug și un sol bine drenat.

Fișa plantei

Tip
plantă erbacee
Amplasare
exterior
Lumină
soare direct
Udare
moderat
Dificultate
ușoară
Temp. minimă
−15 °C
Înălțime
până la 100 cm
Înflorire
septembrie – noiembrie
Înmulțire
butași, divizare
Toxicitate
toxică la ingerare
Origine
Asia de Est
Crizanteme – aspectul plantei

Descriere

Crizantemele fac parte din familia Asteraceae (compozite), aceeași cu margaretele și florile-soarelui. Ceea ce numim „floare” este de fapt un capitul — o inflorescență formată din numeroase flori mici grupate împreună. La crizanteme există florile ligulate de la margine (petalele vizibile) și florile tubulare din centru (discul). Diversitatea de forme este uriașă: simple, semiduble, pompon, sferice, în formă de pană sau de pânză de păianjen.

Tufa are tulpini erecte, ramificate, cu frunze verde-închis, ușor lobate, aromate când sunt frecate. Înălțimea variază de la soiuri pitice de 30 cm, ideale pentru ghivece și borduri, până la soiuri înalte de 80-90 cm. Sistemul radicular este fibros și relativ superficial, motiv pentru care plantele apreciază un sol afânat și mulcit. Crizantemele sunt plante „de zi scurtă”, ceea ce înseamnă că își declanșează înflorirea pe măsură ce zilele se scurtează toamna — de aici și înflorirea lor caracteristică de sezon rece.

Plantare

Cel mai bun moment pentru plantarea crizantemelor perene în grădină este primăvara, după trecerea pericolului de îngheț, pentru a le oferi tot sezonul de vară să dezvolte rădăcini puternice înainte de prima iarnă. Tufele cumpărate înflorite toamna pot fi plantate și atunci, dar au șanse mai mari de iernare dacă sunt puse în pământ cu cel puțin 6 săptămâni înainte de îngheț.

Alege un loc însorit, cu minimum 6 ore de soare direct pe zi — lumina insuficientă duce la tulpini firave și înflorire săracă. Sapă o groapă de două ori mai lată decât rădăcina, încorporează compost sau gunoi de grajd bine descompus și asigură un drenaj bun. Plantează la aceeași adâncime la care planta a crescut în ghiveci și păstrează o distanță de 40-50 cm între plante, pentru o bună circulație a aerului. Udă bine după plantare și aplică un strat de mulci.

Îngrijire

Crizantemele sunt plante recunoscătoare, dar răsplătesc îngrijirea regulată. Udă-le constant, menținând solul ușor umed, mai ales în perioadele secetoase și în timpul formării bobocilor. Udă la baza plantei, nu peste frunziș, pentru a preveni bolile fungice. Fertilizează la 2-3 săptămâni din primăvară până la apariția bobocilor cu un îngrășământ echilibrat; oprește fertilizarea când culorile bobocilor încep să se arate.

Secretul unei tufe dese, compacte și pline de flori este ciupirea. Atunci când lăstarii ating 15-20 cm primăvara, ciupește (rupe) cu degetele vârful fiecărei tulpini, deasupra unei perechi de frunze. Repetă operațiunea la fiecare 2-3 săptămâni, până la jumătatea lunii iulie. Ciupirea stimulează ramificarea laterală, transformând o plantă deșirată într-una stufoasă, cu zeci de boboci. Important: nu mai ciupi după mijlocul lunii iulie, altfel riști să elimini bobocii florali și să întârzii sau să compromiți înflorirea de toamnă. Îndepărtarea florilor trecute (deadheading) prelungește înflorirea.

Iernare

Soiurile de grădină rezistente sunt perene și pot ierna afară în majoritatea regiunilor din România, însă au nevoie de protecție, mai ales în primul an. După ce gerul a uscat partea aeriană, taie tulpinile la 10-15 cm deasupra solului — unii grădinari preferă să le lase mai lungi peste iarnă, ca să rețină zăpada și să protejeze rădăcina, urmând să le scurteze primăvara.

Acoperă coletul plantei cu un strat gros (10-15 cm) de mulci: frunze uscate, paie, crengi de conifere sau compost. Acest strat protejează rădăcinile superficiale de îngheț-dezgheț alternativ, care este mai periculos decât gerul constant. Drenajul bun este esențial — crizantemele mor mai des din cauza umezelii stagnante iarna decât din cauza frigului. Soiurile sensibile sau cele cultivate în ghiveci se pot ierna la adăpost, într-un spațiu rece, luminos și fără îngheț (3-7 °C), cu udare minimă.

Înmulțire

Crizantemele se înmulțesc ușor prin două metode principale:

Diviziunea tufei este cea mai simplă metodă și totodată o lucrare necesară de întreținere. La fiecare 2-3 ani, primăvara, când apar noii lăstari, scoate tufa din pământ și împarte-o în bucăți mai mici, fiecare cu rădăcini și câțiva lăstari sănătoși. Aruncă partea centrală, lemnoasă și îmbătrânită, și replantează porțiunile tinere de la margine. Diviziunea întinerește planta și previne degenerarea ei.

Butașii de tulpină se recoltează primăvara sau la începutul verii. Taie vârfuri de lăstar de 7-10 cm, îndepărtează frunzele de jos și înfige butașii într-un amestec ușor de perlit și turbă. Menținuți umezi, la căldură și la lumină indirectă, butașii înrădăcinează în 2-4 săptămâni. Această metodă păstrează identic caracteristicile soiului-mamă.

Crizanteme – detaliu

Boli și dăunători

  • Făinarea (mucegaiul alb): depunere albă, prăfoasă, pe frunze, favorizată de umiditate și circulație slabă a aerului. Asigură spațiu între plante și udă la bază.
  • Rugina crizantemelor: pustule galben-portocalii sau maro pe partea inferioară a frunzelor. Îndepărtează frunzele afectate și evită udarea peste frunziș.
  • Pătarea frunzelor (Septoria): pete brun-negricioase care pornesc de la frunzele inferioare. Adună și distruge frunzele căzute.
  • Putregaiul rădăcinilor și al coletului: apare în soluri prost drenate, cu exces de apă; cea mai frecventă cauză de pierdere a plantelor iarna.
  • Afidele (păduchii de plante): colonii pe vârfurile tinere și boboci; tratează cu săpun insecticid sau ulei de neem.
  • Păianjenul roșu: apare pe vreme caldă și uscată, lăsând frunze gălbui, fin pătate; crește umiditatea și pulverizează frunzișul.
  • Tripșii și omizile: deformează bobocii și ciuruiesc frunzele; controlează-i prin culegere manuală sau tratamente specifice.

Curiozități

În cultura românească, crizantema este înainte de toate floarea toamnei și a pomenirii. Tradițional, este nelipsită de la mormintele aduse în îngrijire de Ziua Morților și în preajma sărbătorilor de toamnă, fiind asociată cu memoria celor dragi și cu trecerea anotimpurilor. Această simbolistică a recviemului este împărtășită în mai multe țări europene.

În Asia, însă, semnificația este radical diferită: în Japonia, crizantema este simbol imperial, iar tronul împăratului poartă numele de „Tronul Crizantemei”. Floarea apare pe sigiliul oficial al statului japonez și este celebrată anual la festivaluri. În China, crizantema este una dintre cele „patru plante nobile” și un simbol al longevității și al vieții lungi. Numele provine din greacă, de la chrysos (auriu) și anthemon (floare), adică „floarea de aur”.

Întrebări frecvente

Cum se îngrijesc crizantemele ca să facă tufă deasă?

Secretul este ciupirea regulată. Când lăstarii ating 15-20 cm, rupe vârful fiecărei tulpini și repetă la 2-3 săptămâni, dar nu mai târziu de mijlocul lunii iulie. Adaugă soare din plin, udare constantă la bază și fertilizare echilibrată pentru o tufă compactă, plină de flori.

Rezistă crizantemele peste iarnă în grădină?

Soiurile perene de grădină rezistă în pământ în majoritatea regiunilor din România dacă sunt plantate din timp și protejate. Acoperă coletul cu un strat gros de mulci toamna și asigură un sol bine drenat. Excesul de apă iarna este mai periculos decât gerul în sine.

De ce nu înfloresc crizantemele mele?

Cele mai frecvente cauze sunt lumina insuficientă (au nevoie de minimum 6 ore de soare), ciupirea prea târzie (după iulie, care elimină bobocii) sau excesul de azot, care stimulează frunzișul în detrimentul florilor. Lumina artificială pe timp de noapte poate de asemenea împiedica înflorirea.

Când și cum se plantează crizantemele?

Ideal se plantează primăvara, după ultimul îngheț, într-un loc însorit, cu sol fertil și bine drenat, la distanță de 40-50 cm între plante. Tufele înflorite cumpărate toamna se pot planta și atunci, dar prind mai bine dacă ajung în pământ cu cel puțin 6 săptămâni înainte de îngheț.