Liliacul Transilvanean este un arbust indigen, mult asemănător liliacului, de care se deosebeşte prin: tulpini şi ramuri mai groase, îndreptate în sus, lujeri tineri păroşi, cu un singur mugure terminal, frunze  la bază rotunjite sau brusc îngustate, cu margine scurt ciliată, pe dos albicios glaucescente, uneori pe nervuri rar păroase şi cu peţiol scurt de […]

Liliacul este un arbust indigen, de 3-4 m, rar 6-8 m, cu  înrădăcinare trasantă, bine dezvoltată şi tulpină ce se ramifică aproape de la bază. Scoarţa  este cenuşie, iar la exemplarele în vârstă se transformă în ritidom bun cu crăpături spiralate. Lujerii viguroşi, măslinii, glabri, terminaţi la vârf cu doi muguri (“falsă dichotomie”). Mugurii opuşi, […]

Frasinul de camp este un arbore indigen, de mărimea a II-a, cu  lujeri glabri  şi muguri brun-închis, nu negri. Frunze adesea cu 5-9 foliole, cu rahisul glabru sau slab păros, foliole sesile, ovat-lanceolate, de 3-10 cm, subcoriacei, lung acuminate, cuneate, acut serate, pe dos păroase în lungul nervurilor. Flori nude, cu antere brun-roşcate. Fructele sunt […]

Frasinul pufos de Caucaz este un arbore  indigen, mult asemănător frasinului comun de care se deosebeşte prin: lujeri, muguri, rahis şi peţiolul frunzelor des pubescenţi,  dinţii foliolelor sunt mai numeroşi decât nervurile laterale,  samarele au lăţimea maximă deasupra mijlocului, caracter care-l diferenţiază de Fraxinus pallisae. Uneori specia este atribuită ca subspecie la Fraxinus excelsior. Este […]

Frasinul pufos este un arbore  indigen, mult asemănător frasinului comun de care se deosebeşte prin: mărimea mai redusă, ajungând până la 20 m, lujerii evident pubescenţi, mugurii bruni sau brun-închis, glabri până la lanat-păroşi,  frunze cu 5-13 foliole pe ambele feţe evident pubescente ca şi rahisul,  fructe samare cu vârful prelung ascuţit sau îngustat rotunjit, […]

Mojdreanul este un arbore indigen de mărimea III-a, deseori arbust, cu  înrădăcinare  oarecum trasantă, tulpina scurtă şi scoarţa netedă, cenuşie. Lujerii sunt verzui-cenuşii, glabri sau fin pubescenţi, puţin turtiţi în dreptul mugurilor. Muguri globuloşi, fin tomentoşi, cenuşiu-aurii. Frunze imparipenat compuse, numai cu 5-9 foliole de 3-7 cm, ovate sau eliptic-lanceolate, cea terminală frecvent obovată, brusc […]

Frasinul comun este un arbore  indigen de mărimea I, depăşind uneori 35 m înălţime  şi 1 m diametru. Înrădăcinarea este puternică, ramificată şi profundă, cu o reţea deasă  de rădăcini superficiale subţiri care usucă orizonturile superioare de sol. Atunci când frasinul se cultivă în amestec intim cu stejarul, determină ca  acesta din urmă, la nivelul […]

Trambita piticilor este un arbust exotic, căţărător, cu ramuri lungi de peste 10 m, prevăzute cu rădăcini adventive cu care se fixează de ziduri. Frunze opuse, imparipenat compuse, cu 9-11 foliole de 3-6 cm, eliptice, serate, păroase pe dos.   Flori mari, bisexuate, cu corola tubulară lungă, de 6-9 cm, portocalii, grupate în buchete terminale. […]

Catalpa este un arbore exotic, de mărimea a III-a, cu tulpină scurtă, strâmbă. Scoarţă subţire, netedă, cenuşie ce formează un ritidom solzos. Coroana largă, rotunjită. Lujeri viguroşi, netezi, verzi-măslinii, fin pubescenţi, cu măduvă albicioasă, largă. Muguri verticilaţi câte trei sau opuşi, mici, bruni, glabri, cu 2-4 solzi desfăcuţi la vârf; cicatricea este mare, aproape rotundă. […]

Catina de gard este un arbust exotic, de 1-3 m, sub formă de tufă, cu înrădăcinare trasantă şi tulpini la început drepte, spre vârf arcuit pendente, prevăzute cu spini proveniţi din transformarea lujerilor.   Lujeri lungi, flexibili, spinoşi, fistuloşi, cenuşii-albicioşi, cu numeroase lenticele. Muguri alterni, mici, câte 4-5 la un loc, cu baza îngropată în […]