Jugastrul este un arbore indigen de mărimea a II-a sau chiar a III-a, obişnuit cu înălţimi de până la 18 m, excepţional 25 m.
Înrădăcinarea este puternică, mult dezvoltată lateral, tulpina obişnuit strâmbă, cu multe noduri.
Scoarţa formează de timpuriu ritidom friabil, neregulat crăpat, cenuşiu-brun, cu pete albicioase caracteristice (“stropit cu var”), iar
coroana este largă, ovoidă, deasă.
Lujeri ...
Paltinul de camp este un arbore indigen de mărimea a II-a, cu înrădăcinare pivotant-trasantă, mai superficială decât la paltinul de munte.
Tulpina este destul de dreaptă şi înaltă, scoarţa cenuşie, cu ritidom timpuriu subţire, fin crăpat longitudinal, neexfoliabil.
Lemnul este bun, dar de calitate inferioară celui de paltin de munte.
Coroana este largă, ovoidă, mai regulată decât la ...
Paltinul de munte este un arbore indigen de mărimea I, cu înălţimi ce pot atinge 30-40 m.
Înrădăcinarea este puternică, pivotant-trasantă.
Tulpina estedreaptă, bine elagată în masiv, la arborii izolţi cu trunchi scurt.
Scoarţa cenuşie, mult timp netedă, formează după 30-40 ani un ritidom brun-cenuşiu exfoliabil în plăci mari neregulate.
Lemn de calitate superioară, alb-gălbui, fără duramen vizibil.
Coroană largă, ...
Otetarul rosu este un arbust exotic, rareori arbore de mărimea a III-a, cu scoarţă subţire, cenuşiu-închisă, netedă. Coroana cu vârful ramurilor ascendent.
Lujeri foarte groşi, roşcaţi, catifelat păroşi, prin rupere secretă un suc lăptos iritant; măduva este largă, brună.
Muguri alterni, mici, semisferici, nuzi, pufoşi, cu baza îngropată.
Frunze imparipenat compuse, de 20-50 cm, cu 11-31 foliole oblong ...
Scumpia este un arbust indigen, 5 m, tufă cu numeroase tulpini şi frunziş rar.
Scoarţa fin-brăzdată, cu solzi mici, este bogată în tanin, iar lemnul este galben.
Lujerii rotunzi, roşcaţi, glabri, la tăiere secretă un suc lăptos, cu miros de morcov.
Muguri alterni, mici, ovoizi, depărtaţi de lujer, cei laterali îngrămădiţi spre vârful lujerului.
Frunze obovate sau eliptice, simple, ...
Cenuserul este un arbore exotic, de 15-20 m, uneori arbust.
Tulpina scurtă se desface în puţine crăci groase, ascendente. Scoarţa este cenuşie-deschis, mărunt reticulat brăzdată, subţire, la strivire cu miros urât şi gust amar.
Lujeri foarte groşi, bruni, cu lenticele mari, fin pubescenţi; măduva este largă portocalie.
Muguri alterni, mici, tomentoşi, situaţi deasupra unei cicatrici mari.
Frunze imparipenat compuse, ...
Arborele de pluta de Amur este un arbore exotic, de 8-10 m, cu tulpina dreaptă, bine elagată, strâmbă în condiţii neprielnice.
Scoarţa este cenuşie deschis, adânc crăpată, moale, plutoasă, ce atinge grosimi de până la 6 cm.
Lujeri viguroşi, cenuşii-gălbui, rotunzi, glabri lucitori.
Muguri obişnuit opuşi, foarte mici, nuzi, cu baza îngropată în cicatrice, păroşi; cicatrice în formă ...
Ptelea este un arbust exotic, 7-8 m, cu tulpina ramificată de la bază.
Scoarţa este cenuşie, iar ritidomul mărunt crăpat.
Lujeri rotunzi, la început pubescenţi apoi glabri, brun-verzui, cu lemn neplăcut mirositor.
Muguri alterni, mici, nuzi, păroşi, îngropaţi în cicatrice.
Frunze trifoliate, lung peţiolate, cu foliole oblong-ovate, 6-12 cm, întregi, glabre.
Flori poligame, galben-verzui, pe tipul 4, grupate în corimbe ...
Caragana este un arbust exotic, 6 m, formând o tufă nu prea deasă.
Înrădăcinarea pe soluri uscate de stepă depăşeşte 2 m, cu bacterii fixatoare de azot îmbogăţind astfel solul.
Lujeri groşi, pubescenţi, verzi, cu o pieliţă cenuşie ce se exfoliază longitudinal.
Muguri mici, alterni, conici, ciliaţi, la bază cu 2 stipele persistente ascuţite, înţepătoare sau moi, membranoase.
Frunze ...
Basicoasa este un arbust indigen, 4 m, cu coroană rară şi scoarţa de pe tulpină şi ramuri exfoliabilă în fâşii înguste, longitudinale.
Lujeri verzi, glabri, slab muchiaţi. Mugurii sunt mici, alterni, gălbui, păroşi, cu resturi de stipele de ambele părţi. Frunze imparipenat compuse, cu 9-13 foliole eliptice, emarginate, mucronate.
Flori asemănătoare cu cele de Caragana, grupate câte ...
