Teiul alb este un arbore arbore indigen de mărimea I-a, cu înălţimi de până la 30 m şi diametre de 1 m.
Scoarţa este cenuşie, mult timp netedă, la bătrâneţe formând un ritidom subţire, superficial brăzdat; liberul este bine dezvoltat.
Coroană foarte deasă, umbroasă, cu colorit argintiu.
Lujeri verzi cenuşii, tomentoşi, cu peri stelati.
Muguri alterni, ovoizi, cu 2 ...
Teiul cu frunza mare se deosebeşte de precedentul prin: înrădăcinare mai profundă, cu ramificaţii mult întinse lateral, scoarţa se crapă mai târziu, stratul de liber fiind mai dezvoltat, lujeri mai viguroşi, la început pubescenţi, roşii-purpuri, muguri mai mari, cu 3 solzi, cel inferior mai mic de ½ mugurelui, frunze mai mari, 6-12 cm, obişnuit asimetrice, pe dos ...
Teiul de deal este un arbore indigen de mărimea a II-a, cu înălţimi de până la 20 m şi diametre de până la 1 m.
Înrădăcinarea este puternică, întinsă, cu ramificaţii lungi, iar tulpina dreaptă, în masiv bine elagată.
Scoarţă cenuşie, netedă până la 20-30 ani, apoi cu un ritidom îngust crăpat longitudinal; stratul de liber este ...
Vita de Canada este un arbust exotic căţărător.
Lujerii sunt prevăzuţi cu cârcei ce au 5-8 ramificaţii terminate cu discuri aderente, uneori şi cu rădăcini adventive.
Frunzele sunt palmat compuse, cu 5 foliole crenat-serate, glabre, toamna colorându-se în roşu intens.
Fructe bace sferice, albastre-violacei, brumate, cu 1-3 seminţe.
Specia este originară din America de Nord. Ca exigenţe ecologice viţa ...
Vita salbatica este un arbust indigen, târâtor sau agăţător.
Scoarţa este exfoliabilă în fâşii lungi şi înguste.
Lujeri cu cârcei opuşi frunzelor şi măduvă brună, întreruptă la noduri.
Frunze 3-5 lobate, alterne, cu lobi adânci, neregulat-seraţi.
Flori poligame sau dioice, pe tip 5, galben-verzui, grupate în panicule.
Fructele sunt bace sferice, 5-7 mm, albastre-violacei, brumate, cu 2-3 seminţe.
Arealul este pontic-mediteranean, ...
Paliurul este un arbust indigen, 2-5 m, cu înrădăcinare pivotantă, cu tulpini des ramificate, ramuri curbate şi scoarţă cenuşie, netedă.
Lujeri geniculaţi, bruni, pubescenţi în tinereţe, cu câte 2 spini de o parte şi de alta a mugurilor: unul drept şi mai lung, celălalt mai scurt şi încovoiat.
Muguri alterni sau aproape opuşi, cu doi solzi inegali, ...
Patachina este un arbust indigen, de 5-7 m, cu înrădăcinare trasant-fasciculată, cu radicele colorate în roşu-violet sau roşu-portocaliu.
Coroană rară, cu ramuri subţiri ascendente.
Lujeri nespinoşi, bruni, pubescenţi în tinereţe, cu numeroase lenticele alungite albicioase.
Muguri alterni, nuzi, alcătuiţi din numeroase frunzişoare brunepăroase, cei laterali alipiţi de lujer mult mai mici decât cel terminal
Frunze lat-eliptice, 4-7 cm, acute, ...
Spinul cerbului este un arbust indigen, de 2-3 m, cu înrădăcinare superficială.
Scoarţa brună, aspră, exfoliabilă în inele, iar lemnul este gălbui.
Lujeri cenuşii, glabri, lucitori, prevăzuţi cu lenticele rare, adesea terminaţi într-un spin ce înlocuieşte mugurele terminal.
Muguri imperfect opuşi sau opuşi, ovo-conici, curbaţi, alipiţi de lujer, cu solzi pe margini ciliaţi şi cu o dungă lată ...
Clocotisul este un arbust indigen, 5 m, sub formă de tufă cu numeroase tulpini drepte şi viguroase.
Scoarţa este cenuşiu-brună, fin crăpată.
Lujeri viguroşi, verzi-măslinii sau brun-roşcaţi, glabri, lenticele albicioase, la vârf cu 2 muguri.
Muguri opuşi, lat ovo-conici, turtiţi, muchiaţi lateral, un singur solz aparent de aceeaşi culoare cu lujerul (verde).
Frunze imparipenat compuse, lung peţiolate, cu 5-7 ...
Salba japoneza este un arbust, 3 m, originar din Extremul Orient, cu frunze persistente, coriacei, obovate sau rotunde, flori albe-verzui grupate în în inflorescenţe multiflore, capsule carmin-roşii.
Reclamă climate calde, staţiuni adăpostite.
