Frasinul pufos de Caucaz este un arbore indigen, mult asemănător frasinului comun de care se deosebeşte prin: lujeri, muguri, rahis şi peţiolul frunzelor des pubescenţi, dinţii foliolelor sunt mai numeroşi decât nervurile laterale, samarele au lăţimea maximă deasupra mijlocului, caracter care-l diferenţiază de Fraxinus pallisae.
Uneori specia este atribuită ca subspecie la Fraxinus excelsior.
Este un ...
Frasinul pufos este un arbore indigen, mult asemănător frasinului comun de care se
deosebeşte prin: mărimea mai redusă, ajungând până la 20 m, lujerii evident pubescenţi, mugurii bruni sau brun-închis, glabri până la lanat-păroşi, frunze cu 5-13 foliole pe ambele feţe evident pubescente ca şi rahisul, fructe samare cu vârful prelung ascuţit sau îngustat rotunjit, ...
Mojdreanul este un arbore indigen de mărimea III-a, deseori arbust, cu înrădăcinare oarecum trasantă, tulpina scurtă şi scoarţa netedă, cenuşie.
Lujerii sunt verzui-cenuşii, glabri sau fin pubescenţi, puţin turtiţi în dreptul mugurilor. Muguri globuloşi, fin tomentoşi, cenuşiu-aurii.
Frunze imparipenat compuse, numai cu 5-9 foliole de 3-7 cm, ovate sau eliptic-lanceolate, cea terminală frecvent obovată, brusc ...
Frasinul comun este un arbore indigen de mărimea I, depăşind uneori 35 m înălţime şi 1 m diametru.
Înrădăcinarea este puternică, ramificată şi profundă, cu o reţea deasă de rădăcini superficiale subţiri care usucă orizonturile superioare de sol.
Atunci când frasinul se cultivă în amestec intim cu stejarul, determină ca acesta din urmă, la nivelul ...
Trambita piticilor este un arbust exotic, căţărător, cu ramuri lungi de peste 10 m, prevăzute cu rădăcini adventive cu care se fixează de ziduri.
Frunze opuse, imparipenat compuse, cu 9-11 foliole de 3-6 cm, eliptice, serate, păroase pe dos.
Flori mari, bisexuate, cu corola tubulară lungă, de 6-9 cm, portocalii, grupate în buchete terminale.
Fructele sunt capsule lungi, ...
Catalpa este un arbore exotic, de mărimea a III-a, cu tulpină scurtă, strâmbă.
Scoarţă subţire, netedă, cenuşie ce formează un ritidom solzos.
Coroana largă, rotunjită.
Lujeri viguroşi, netezi, verzi-măslinii, fin pubescenţi, cu măduvă albicioasă, largă.
Muguri verticilaţi câte trei sau opuşi, mici, bruni, glabri, cu 2-4 solzi desfăcuţi la vârf; cicatricea este mare, aproape rotundă.
Frunze mari, de 10-20 cm, ...
Catina de gard este un arbust exotic, de 1-3 m, sub formă de tufă, cu înrădăcinare trasantă şi tulpini la început drepte, spre vârf arcuit pendente, prevăzute cu spini proveniţi din transformarea lujerilor.
Lujeri lungi, flexibili, spinoşi, fistuloşi, cenuşii-albicioşi, cu numeroase lenticele. Muguri alterni, mici, câte 4-5 la un loc, cu baza
îngropată în scoarţă. Frunze alungit ...
Vuitoarea este un arbust indigen, scund, 25 cm, cu lujeri tineri glanduloşi.
Frunze alterne, persistente, dese, liniare, alungit aciculare, aproape sesile, 4-6 mm, spre vârf dinţate, uninerve.
Flori mici, dioice sau monoice, pe tipul 2 sau 3, roze sau albe, solitare sau câte 2-3 în axila frunzelor. Fructele sunt bace negre lucioase.
Este un element alpin-circumpolar, cu areal ...
Ruginarea este un arbust indigen, scund, de 10-40 cm, cu tulpini lungi, la bază radicante, ramuri subţiri, glabre, cenuşii şi frunze persistente, pieloase, eliptice sau liniar-lanceolate, aproape sesile, cu margini puternic revolute, pe dos albăstrui.
Flori albe sau roşiatice, lung pedunculate, nutante, grupate câte 2-8 în raceme umbeliforme. Fructele sunt capsule sferice, glabre, cu 5 loje.
Specia ...
Iarba neagra este un arbust indigen, scund, până la 50 cm, foarte ramificat, cu tulpini ascendente. Frunze mărunte, de 1-3 mm, liniar lanceolate, aşezate pe 4 rânduri, acoperindu-se unele pe altele, sesile.
Flori roz-violacei, pe tipul 4, nutante, mici, grupate în raceme spiciforme multiflore dese; apar din iulie şi până în septembrie.
Fructele sunt capsule sferice, de ...
