Dracila este un arbust indigen, cu înălţimi de până la 2 m, cu tulpină tufoasă, vârful ramurilor recurbat şi scoarţa cenuşiu-deschisă.
Lujeri muchiaţi, gălbui sau roşcaţi, cu spini trifurcaţi, proveniţi din transformarea nervurilor frunzei; spre vârf pot fi simpli.
Muguri alterni, mici ovoizi, cu solzi uscaţi.
Frunze caduce, simple, ovat-eliptice sau obovate, 3-8 cm, la vârf rotunjite, cuneate, ...
Curpenul de munte este o specie indigenă, cu tulpini ce ajung la 2 m.
Frunzele sunt biternate (de 2 ori trifoliate), cu foliole mici (2-2.5 cm), serate, pe dos slab pubescente.
Florile sunt albastre-violet, mari de 3-5 cm, solitare, campanulate, lung pedunculate şi apar în din mai şi până în august.
Apare în Europa şi Asia, ca element ...
Arborele lalea este originar din sud-estul Americii de Nord, la noi, fiind introdus în scop ornamental, mai rar în cultură (ex. pădurea Mocear-Mureş).
Este o specie de climat cald, fiind pretenţioasă faţă de umiditatea solului şi cea atmosferică. Vegetează bine pe soluri de luncă, afânate, profunde, jilave, cu nivelul apei freatice la mică adâncime, iar în ...
Magnolia este o specie exotica, originară din sud-estul Americii de Nord, unde vegetează natural pe versantul nord-vestic al munţilor Appalachi, până la 1700 m (umiditate atmosferică ridicată).
În România a fost introdusă în scop ornamental, precum şi la înnobilarea unor arborete naturale (cazul unui arboret de stejar cu ulm din Parcul Dendrologic Simeria din lunca Mureşului, ...
Vâscul are un areal larg, central european, sud european şi asiatic.
În România parazitează numeroase specii lemnoase, fapt ce duce uscarea arborilor deja debilitaţi; apare frecvent în zona colinară şi de munte.
Vâscul alb este un arbust indigen semiparazit ce se fixează pe ramurile unor specii lemnoase prin intermediul unor formaţiuni numite haustori ce cresc pasiv în ...
Sambovina dobrogeana este o specie indigenă cu port arbustiv, rar arborescent, cu tulpina scundă.
Lujerii sunt subţiri, bruni, pubescenţi, geniculaţi.
Frunze netede pe faţă, lucioase, pieloase, glabre pe dos, ovate, asimetrice, 3-6 cm.
Fructele sunt drupe globuloase, de circa 1 cm, galben-portocalii, cu sâmbure zbârcit.
Arealul general al speciei este pontic (Crimeea, Caucaz), în România fiind prezentă doar în ...
Sambovina americana este o specie exotică, ce are înălţimi de peste 25 m.
Scoarţa netedă la început, formează un ritidom suberos.
Lujeri glabri cu muguri mari de circa 6 mm alipiţi de lujer.
Frunzele au dimensiuni asemănătoare cu cele de la C. australis, mai scurt acuminate, marginea neregulat dinţată în ½ superioară, pe faţă glabre, pe dos pubescente ...
Sambovina este o specie indigenă, cu tulpina dreaptă şi scundă.
Scoarţa este netedă ca la fag, nu formează ritidom. Lemnul este diferenţiat în alburn gălbui şi duramen cenuşiu.
Coroana este deasă, globuloasă cu ramuri subţiri, flexibile.
Lujeri subţiri, flexibili, adesea pendenţi, pubescenţi, geniculaţi.
Muguri alterni, scurt ovoconici, depărtaţi de lujer, cu 4-6 solzi păroşi.
Frunze evident dispuse distic, ovat-lanceolate, 4-12 ...
Ulmul de Turkestan este o specie exotica, cu înălţimi de până la 15 m, originară din Extremul Orient, Siberia Orientală, Mongolia, Asia Centrală, nordul Chinei. La noi a fost introdusă în plantaţii forestiere şi culturi ornamentale la câmpie.
Ulmul de Turkestan este o specie adaptată la un climat continental excesiv (rezistent la secetă, geruri). Are un ...
Velnisul are un arealul general relativ extins, având ca limite: estul Franţei, nordul Italiei, sudul Peninsulei Balcanice şi munţii Urali; a fost semnalat şi în Siberia (regiunea Tobolsk).
În România este mai puţin răspândit faţă de ceilalţi ulmi, fiind sporadic în zona de câmpie şi cea colinară (Oltenia, Banat), legat mai mult de lunci şi zăvoaie.
Manifestă ...
