Biota este originară din Extremul Orient, iar la noi s-a introdus tot în scop ornamental.

Specia are o amplitudine ecologică largă, este rezistentă la secetă şi fum, dar nu este foarte rezistentă la ger.

Thuja orientalis se deosebeste de thuja occidentalis prin:

- tulpina se ramifică neregulat de la bază, iar ramurile sunt ascendente;

- lujerii sunt mai subţiri şi mai puţin turtiţi, dispuşi în planuri verticale;

- frunzele sunt tot solziforme, dar cele de pe feţe nu au glanda reziniferă convexă, ci câte o gropiţă ca o zgârietură; iarna, frunzişul
capătă o culoare ruginie ca şi când arbustul ar fi început să se usuce;

- conurile sunt mai mari, 10-25 mm, cărnoase, verzi la început, apoi brune, brumate, ce 6 solzi cu vârful răsfrânt ca un corn, care la maturaţie se desfac mult în lateral; seminţe brune nearipate.